Poezie
sonata tristețe, descreierata fugă
1 min lectură·
Mediu
înstelează liniștea în prisacă
mierea zilei doarme în flori în urcioare
inima îmi iese fără cuvinte din piept
își întinde bătăile peste lucruri
paing sau pasăre călătoare
lip
lap
lipăie pliscul din firele verzi
înmărmurite la vederea nefirescului strai
coada ei lungă
de sânge
de raze
de frunze
pare o nesfârșită herghelie de cai
încremenită
în alergare
dezgheață ramurile floare de foc
lacrima iernii
lumina cea grea
țipă se zvârcolește mugurul din ea
înțurțurit între silabe
fântânile rotesc ora exactă
e anotimpul fugilor de-acasă
livezile
fânarele
dulăii
îmi dorm cu labele cu botul peste oase
îmi voi tăia măsuri de piele trupul
și mă voi bate-n cuie dându-vă de știre
că scrisu-acesta ce se scurge
prin perete
e un afiș în-tipărit cu slovă de psaltire
sub luna aceasta doarme vasile cel mare
ce de mic
a urât grădinile colcăind de poeți
și muzele cu batic
vioara fără arcuș
urciorul fără toartă
calul înhămat de soartă
fântâna fără cumpănă
ochiul fără gălbenuș
iar înstelează în vii viii
se trezesc să mă bea
încetul din vin
inima mea
bate
ora exactă a muzicii în declin
095.787
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 183
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 47
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “sonata tristețe, descreierata fugă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/176499/sonata-tristete-descreierata-fugaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FADistincție acordată
FAFlorin Andor✓... ascult, strop cu strop adună sub clopot mierea zilei din cerul diluat de irealitate vioara fără arcuș ... din pielea subțire tai două cupe, una pentru lumina cea grea iar cealaltă pentru carnea călătorului cu ochiul încremenit din care scrisul se scurge întinzând peste lucruri lacrima iernii ( \"fântâna fără cumpănă\" ) ... și ce dacă mugurul \"e anotimpul fugilor de-acasă\" ? ... o să închidem ura în \"urciorul fără toartă\" apoi vom da dezlegare la muze, vasile! ... vom păstra un cui doar pentru expresiile blânde, pierdute după linia corpului ... textul acesta îmi pare cum o păpușă asiatică îmbrăcată într-o piele foarte subțire ... frumos, frumos ... nuanța aceasta a ta a rămas cu mânecile prea scurte, cât să-mi dezvelească ochiul ... la bună citire / veghere :)
0
RR“Inima iese fără cuvinte din piept” și tapetează în roșu ziua, cu sângele devenit “mierea zilei”.
Mugurii țipă atinși de lama luminii grele care face incizii în pielea verde pentru a scoate prin cezariană pruncul – florile albe.
Ne vom măsura trupul cu unitatea de măsură a versurilor, iar fiecare simbol să sape lăuntric o fântână din care să bem poezii.
Mugurii țipă atinși de lama luminii grele care face incizii în pielea verde pentru a scoate prin cezariană pruncul – florile albe.
Ne vom măsura trupul cu unitatea de măsură a versurilor, iar fiecare simbol să sape lăuntric o fântână din care să bem poezii.
0
VBora exactă, inima ta se întinde peste lucruri, exorcism prin poezie? Spun rugăciunea Sfântului Vasile cel mare, muzici în declin curg spirale în jurul inimii și paing și pasăre; se instalează primăvara noaptea, așa este, spun iar rugăciunea și mă întorc la poezia ta, din fântânile rotind ies mirările care pe peretele acela desenează o fereastră, cadrele tale mă cheamă să te recitesc, cu plăcere
0
DB Incantatoare sonata, ametitoare fuga..
0
LCMi-am facut deja lista poetilor de la care sa nu-mi scape nici o poezie.
,,vioara fără arcuș
urciorul fără toartă
calul înhămat de soartă
fântâna fără cumpănă
ochiul fără gălbenuș``
Doamne, nu ma lasa!:))) sa pierzi asa ceva?
Lory
,,vioara fără arcuș
urciorul fără toartă
calul înhămat de soartă
fântâna fără cumpănă
ochiul fără gălbenuș``
Doamne, nu ma lasa!:))) sa pierzi asa ceva?
Lory
0
VMFlorin: o astfel de veghere mă onorează (posibil să îmi joace memoria feste, dar cred că este prima oară când semnezi la mine în pagină…); ai dreptate, muzele “cuneiforme” sunt mult mai bine stilizate decât muzele “uniforme” :); cu alte cuvinte, după cum citam în finalul unei poezii din înțelepciunea populară a locurilor în care am copilărit: \"cine doarme toată noaptea/nu-i păcat dacă-l ia moartea\":); mulțumesc, la bună veghere.
Răzvan: sensibil și esențial, ca întotdeauna; mulțumesc.
Valeriu: plăcerea este de partea mea; dreptatea de partea ta, și eu prefer “poezia taumaturgă” :); mulțumesc.
Dorina: fugitiv comentariu, sonat lector :); mulțumesc.
Lory: cred că tenacitatea este un apanaj al vârstei de care te bucuri din plin; și eu te citesc, chiar dacă nu mă crezi și chiar dacă nu sunt “atât de vizibil“ - :) – ca tine; mulțumesc.
Răzvan: sensibil și esențial, ca întotdeauna; mulțumesc.
Valeriu: plăcerea este de partea mea; dreptatea de partea ta, și eu prefer “poezia taumaturgă” :); mulțumesc.
Dorina: fugitiv comentariu, sonat lector :); mulțumesc.
Lory: cred că tenacitatea este un apanaj al vârstei de care te bucuri din plin; și eu te citesc, chiar dacă nu mă crezi și chiar dacă nu sunt “atât de vizibil“ - :) – ca tine; mulțumesc.
0
KVpentru mine este o poezie grea,
mi-a placut in mod deosebit
\"fântânile rotesc ora exactă
e anotimpul fugilor de-acasă
livezile
fânarele
dulăii
îmi dorm cu labele cu botul peste oase\"
mi-a placut in mod deosebit
\"fântânile rotesc ora exactă
e anotimpul fugilor de-acasă
livezile
fânarele
dulăii
îmi dorm cu labele cu botul peste oase\"
0
PMSa ma apuc sa citez acum din poezia dumneavoastra, ar trebui sa o scriu toata... E foarte frumoasa. Ce ar trebui sa remarc: folosirea excesiva a consoanelor \"l\" si \"r\", apar aliteratii peste tot.
Numai bine,
Mari
Numai bine,
Mari
0
VMTedi: la vârsta ta, poezia este grea doar pentru că vrei să o cari pe toată o dată :); dar nu îmi fac griji, știu că are cine să te învețe \"să o descompui\"; ai să vezi, pe bucăți, este mult mai ușor; mulțumesc pentru lectură.
Mari, te cred, însă numai dacă îmi spui \"tu\", iar nu \"dumneavoastră\" :); îți mulțumesc și ție.
Mari, te cred, însă numai dacă îmi spui \"tu\", iar nu \"dumneavoastră\" :); îți mulțumesc și ție.
0