Mama

atmosfera de odaie răcoroasă și curată, tristețea mamei, absența tatălui, condiția de rătăcitori a fiilor. un text care îmi trezește reverberații personale, în care mă regăsesc oarecum.
frumos, din ce în ce mai frumos la tine în pagină.
drag, Adela

cand tata nu mai stie sa vina; pt mine asta :
...
Sub icoană-
Se aud cum pătrund
Cuiele în palme;
Tot așa ne străpung
Tăcerile mamei-
...
e tot!

cand trece adela inainte nu prea itzi mai raman multe de adaugat tot ce pot sä mai spun este ca ca m-a emotzionat poezia aceasta si ca merita un semn :)

m-am oprit sub icoană și am aprins o candelă în loc de stea.
și-am pus un semn în loc de floare.

Vasile, sunt impresionata. Totul creionat subtire, cu mana de maestru. Excelent!

Adela Setti,
Mă bucur că ți-am putut prilejui o vizită care să provoace asemenea frumoase gânduri. Mulțumesc pentru mărturisirea lor.

Bogdan Laurențiu Marin,
Îți mulțumesc pentru versurile selectate potrivit gustului tău.Ceva a rămas în suflet din poemul acesta.

Mircea Lăcătuș,
Vizita Dvs.este mult onorantă pentru mine, mărturisirea emoțiilor artistice prilejuite de poem este o bijuterie de confrerie literară din partea unui poet cu mult mai bun ca mine.Vă mulțumesc și vă aștept în continuare pe paginile altor creații de-ale mele.

Victoria Drăgan,
Vă mulțumesc pentru mărturisirea frumoaselor gânduri prilejuite de lectura acestui poem.

Alia Vaida,
Aprecierile tale, probabil exagerate, îmi arată adevarata coardă a sensibilității tale.Mulțumesc mult.