Poezie
Albastru
1 min lectură·
Mediu
Ce caut prin piață ca o pensulă de șters virgule
De pe manuscrisul copt al anotimpului,
Printre oameni scoși cu lopata din somn?
Nu se prinde de mine nici o culoare-
Las verdele pătrunjelului, roșul sfeclei de zahăr
Și adun scamele respirărilor din barbă.
Unde să scutur ațele scurte ale vorbelor în doi peri?
Aici lângă cabina telefonică
În care doarme ca într-o vază de sticlă
Femeia cu pulover albastru?
Câinele care i s-a scurs din brațe adulmecă pașii trecătorilor și
Hăpăie din aer muștele amintirilor.
Din receptorul căzut din furcă
Se prelinge măduva conversațiilor sacrificate,
Ca dintr-un os negru.
Asemenea intru în casă: ca în sicriu.
Otrăvesc tăcerea cu sunetele bolborosite ale ceaiului
Iar ploaia vine ca un gropar în orașul mort
Să bată cuie de apă în tabla acoperișelor,
053.819
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “Albastru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/1758377/albastruComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SPSPsilviu viorel păcală✓de culoare și tehnici posmoderniste
0
LADistincție acordată
Vasile, te citesc de multa vreme. de multe ori am trecut fara sa las un semn de lectura, insa acum observ o claritate deosebita in scrierea ta si trebuie sa ma oresc mai indeaproape. sunt cateva imagini care mi-au placut si nu pot trece mai departe fara a le remarca. m-ai castigat inca de la inceput, prin pensula de sters virgule, uite o exprimare deloc pretentioasa si foarte plastica in acelasi timp cu eficacitate. m-a mirat nitel retorica insa tabloul mi-e intregit de vaza de sticla in care doarme femeia in albastru si atunci vad exact trairea ta, colapsul pe care il resimti la trecerea prin aceasta viata in care alungi cu greutate mustele amintirilor care vin sa te napadeasca ca pe un cadavru viu, omul in care sperantele au murit demult si pe care ploaia nu reuseste sa-l spele pentru ultimul drum ba mai mult ii bate cuie de apa in sicriu. foarte bine conturata maretia nimicniciei si ofer o recompensa groparului.
0
VMSilviu Viorel Păcală, Leonard Ancuța
Vă mulțumesc pentru vorbele bune pe care mi le-ați lăsat pe pagină. Sper ca acest poem să fie remarcat în continuare. Autorul s-a obișnuit cu șederea în umbră.
Vă mulțumesc pentru vorbele bune pe care mi le-ați lăsat pe pagină. Sper ca acest poem să fie remarcat în continuare. Autorul s-a obișnuit cu șederea în umbră.
0
LMPoate e vorba de manuscrisul iernii, dar acesta e copt din toamna.Oamenii sint scosi cu lopata, pentru ca nu sint gata... de exercitii tomnatice. Oricum postmodernismul este foarte postmodern, mai incape inca postmodernism. Defineste-l.
0
TDo viață en detailîntr-un poem de remarcă bine conturat cu imagini deosebite;\"ca o pensulă de șters virgule\" ori \"scamele respirărilor din iarbă\" și un final pe măsură,
\"iar ploaia vine ca un gropar în orașul mort/ să bată cuie de apă în tabla acoperișelor\"
Poem frumos și plăcut, domnule Vasile,
Cu sinceritate,
Teodor Dume
\"iar ploaia vine ca un gropar în orașul mort/ să bată cuie de apă în tabla acoperișelor\"
Poem frumos și plăcut, domnule Vasile,
Cu sinceritate,
Teodor Dume
0