Vali Slavu

Rândunicile-adunate, Pe o sârmă înșirate, Ciripesc, cu mic, cu mare, Despre ziua de plecare. Vor să hotărască data, Pregătirile sunt gata. Chiar și puii cei mai mici, Îndrumați de

Când vezi că omul taie codri-ntregi, Iar vântul smulge brazii, cu grămada, Te întristezi amarnic și-nțelegi: Românul este frate cu tornada!

Durerea copacilor fără pădure Durere multă le e dat să-ndure Și, când se adâncește-n suflet rana, Plâng toți copacii fără de pădure, Iar folkul plânge fără Tatiana! Ecou la „Romanța între două

La-nvățat nu ai elan, Dar de-ți spunem \"pierde-vară\", Te revolți, ești foc și pară, Că te știi un... \"pierde-an\".

Joia Mare are, pentru mine, o semnificație aparte. O întâmplare petrecută în această zi mi-a marcat viața. În urmă cu 40 de ani, a fost Joia Patimilor... mele. În Valea Jiului se obișnuiește (tot

Casa de lemn a bunicilor, cu târnațul plin de mușcate, era în aceeași curte cu casa noastră. Seara, după ce mă întorceam de la joacă, mai întâi treceam pe la ei. Stăteam pe lângă buna Ilina, până

Copii, e ziua noastră! Uraaa! Vedeți? Zâmbește blândul soare! De bucurie, azi, natura S-a îmbrăcat de sărbătoare. Și-a pus, din maci, o coroniță, Din parfumate fragi, mărgele, Rochița verde

Vara a trecut în grabă. Păpușica școlăriță Stă cu ursulețul Miță La taifas și îl întreabă: „Ai văzut cât știu de bine Să citesc, să calculez? Știu să scriu, să desenez, Nu m-aș face de

În pădure e o școală Unde merge fiecare Puișor, de cum se scoală. Dimineața-i zarvă mare, Dar când clopoțelul sună, Școlăreii cei vioi Pe la clase se adună, Ca să-nvețe lucruri

Puii de pisică-aflară Că s-a stabilit o zi, Chiar la început de vară, Când se vor sărbători Toți copiii. Prin urmare, Au decis că e normal, Să își facă fiecare Mască pentru carnaval. Astăzi,

(Tema: \"La mare\" + folosirea obligatorie a cuvântului \"ușoară\") Risc asumat Pe plajă, naiv, s-a jucat Cu tânăra lui soțioară. Nebuna-n nisip l-a-ngropat... Să-i fie țărâna

Un leu, ajuns manager la o firmă, De felul său, un bun conducător, Prin muncă și putere se afirmă, Dar asta nu-i pe placul tuturor. Se duce-n locul unde se lucrează, Supraveghind atent cum

În grădină, la bunici, Lângă-o tufă de urzici, Printre morcovi și salată, Iepurimea-i adunată. Este astăzi mare meci, Iar pe margine stau zeci De prieteni, spectatori, Care sunt