Amintiri din Joia Patimilor
Joia Mare are, pentru mine, o semnificație aparte. O întâmplare petrecută în această zi mi-a marcat viața. În urmă cu 40 de ani, a fost Joia Patimilor... mele. În Valea Jiului se obișnuiește (tot
Cum poți enerva oamenii
Nu mi-am propus să fiu enervantă, dar uneori îmi reușește al naibii de bine. Deunăzi, am mers la o florărie din Vulcan să comand o coroană. Foarte drăguțe, cele două doamne, văzând că mă grăbesc,
Așa a început povestea…
Era în luna aprilie a anului 2009. Navigând pe internet, am descoperit site-ul literar Agonia. Fără să bănuiesc cât de important va deveni pentru mine, am citit unele texte postate și am ajuns pe o
De-a învergelatu'
Când fulgii de argint dansau voioși, în zare, Pe uliță, vibrau ecouri de colindă, Suna un cingătău din ce în ce mai tare, Iar cete de copii soseau la noi în tindă. În casa cea de lemn, priveam cum
Aduceți-mi mai proaspete lumini!...
Aduceți-mi mai proaspete lumini și o tăcere grea, pe-această larmă, aduceți-mi cununa mea de spini, surâsul ei ca un piron în palmă! Mă răstigniți pe-un curcubeu de flori, aprindeți ruguri reci de
Amintiri cu miros de sânziene
Casa de lemn a bunicilor, cu târnațul plin de mușcate, era în aceeași curte cu casa noastră. Seara, după ce mă întorceam de la joacă, mai întâi treceam pe la ei. Stăteam pe lângă buna Ilina, până
File de istorie
26 ianuarie 1941- Se citează prin ordinul de zi pe armată nr. 19, Brigada a 1-a Mixtă Munte, pentru bravura dovedită în luptele din jurul Sevastopolului, între 17 și 21 Decembrie 1940, iar prin
Obiceiuri de îngropăciune în Valea Jiului
„Pământ avar, e-așa puțin din tine-n noi și-așa curând ne ceri puținul înapoi…” (Vasile Bogrea) Când dangătul clopotului din turla bisericii se aude de trei ori, mă întreb cine a murit. Am moștenit
Ziua Porților Deschise la căsuța de e-mail a Emiliei
Nu am avut frați și toată dragostea părinților și bunicilor s-a revărsat asupra mea. Am avut o copilărie fericită, așa cum și-ar dori mulți copii. De aceea, când, la rândul meu, am devenit mamă,
Ziua Minerului, o zi a rușinii?
„În fund de munți, noi des intrăm, Cu „Bun noroc!” ne salutăm Și când ieșim din sânul lor, Noi tot „Noroc!” strigăm în cor." „Noroc bun!”, cunoscuta urare minerească, era înainte atât de uzuală,
Petru lui Petru
Acte îngălbenite de vreme, păstrate într-o cutie de carton. Unele, atât de vechi, încât par să se sfărâme sub mângâierea degetelor. Pe ele, nume ale celor care nu mai sunt decât ramuri ale arborelui
