Epigrame cu temă rurală

Țăranii nu mai cresc porci

N-au țăranii-n bătătură
Râmători, că-i mare fala,
Iar copiii n-au untură
Nici măcar să ungă școala!

Vali Slavu

Stând cu coatele pe gard,
Un țăran are ideea;
De a crește prin SAPARD,
Porcușori de Guineea.

Dragă Vali, ai punctat foarte inteligent și inspirat temele rurale și ale agriculturii contemporane. Catrenul al treilea mi-a plăcut cel mai mult mai cu seamă că te conduce firesc spre poanta excelentă.
Sunt nevoit să-ți reproșez excesul de modestie: pentru ce nu ai menționat pe site că ți s-a decernat premiul al doilea la epigramă la concursul de la Domnești? Este meritul tău și trebuie să-l afle toată lumea că ai devenit adevărat epigramist, tu, cea care în urmă cu trei ani și o țîră abia făceai primii pași? Primește deci felicitările bătrînei carapace poreclit Tataia și drum deschis spre alte "succesuri" la numeroasele concursuri.

Premiul II la un concurs cu participanți valoroși nu-i de ici, de colea.

Îmi plac primele trei epigrame. Cu observația că, la cea cu legumele varză din grădină, ai picat iar peste o similitudine. Tocmai am citit ceva similar de curând. Evident, tu ai trimis textele la concurs înainte de apariția epigramei paralele, dar ai avut ghinion, ai postat după. Sper să nu iasă iar discuții.

Vă mulțumesc tuturor!
Dane, în vacanța aceasta am început o acțiune, pe cât de migăloasă, pe atât de importantă pentru mine. Unor confrați chiar le-am povestit. Am deschis un folder intitulat „Similitudini” în care am creat multe fișiere: omonime, paronime, calambururi, expresii, citate celebre, proverbe și zicători și multe altele. Am luat câte o carte de epigrame, am citit-o cu atenție și, când am ajuns la ceva potrivit cu tematica fișierelor create, am trecut epigrama cu pricina acolo. Totul este așezat alfabetic, ușor de găsit. Nu am reușit să parcurg nici un sfert din cărțile pe care le am, dar am adunat foarte multe similitudini, întâlnite la autori pe care nici prin gând nu mi-ar trece să-i bănuiesc de incorectitudine. Autori care nu s-ar gândi că epigramele lor nu sunt originale. Am găsit și trei sau patru similitudini pe aceeași temă. Uneori, mă întreb dacă merită efortul. Nu știu, dar pentru mine e un exercițiu util. M-ar interesa și epigrama despre care spui.

Era vorba de un haiku de-al lui Nelu Gârda, trimis la un concurs acum două săptămâni:

secetă cruntă -
grădina de legume
e toată varză

Mi se pare un exemplu clasic de similitudine, în care nimeni nu poate fi acuzat de plagiat.

Epigrame reușite care-și merită locul pe podium.
Feicitări și din partea mea.

Și pentru premiu și pentru epigrame. Mi-au plăcut mult, nr. 3 e preferata mea. Și apoi 1.

Mă bucur mult când iei premii, mai ales dacă sunt și eu pe podium:)
Aia cu Domneștiu cum e?

Mulțumesc, doamnelor! Mulțumesc domnule!
GPI, știi cum a fost? Banală, altfel te întreceam. :)

cheful de muncă e tare de tot. ești o pricepută în... înțepături. nu mai știu dacă ți-am zis până acum.

Felicitări!

Foarte bune sunt primele 3 epigrame, ordinea mea de preferință fiind: 3, 2, 1.

Ottilia, Grigore, vă mulțumesc și vouă!
Observ, din comentarii, că epigrama “Unui orășean” a fost pe placul cititorilor. Mie îmi plac mai mult celelalte trei, fiind mai umoristice. Mă întreb dacă ultima a fost înțeleasă. Am trimis, cândva, la tema „Și cerneala e acidă”, o epigramă despre un ziarist care a mâncat școala pe pâine și, de sete, a băut cerneala. Credeam că e o epigramă bună, până m-am confruntat cu nedumerirea celor care nu auziseră expresia „a bea cerneala”. La noi se folosește, cu ironie: „Vezi, dacă la școală ai băut cerneala!”. Poate nici gluma despre unsul școlii cu untură (cu slănină) nu este cunoscută. Nu cred că a fost elev, pe vremea mea, care să nu fie îndemnat de câte un om mai hâtru: „Unge și tu școala cu slănină, s-o mănânce câinii!”

La noi se folosesc la greu ambele expresii, ba chiar am văzut pereții școlii unși la greu cu untură de niște copii mai pezevenghi și mai dotați cu porci. În plus, la noi, epigama cu orășeanul e valabilă pentru toată tagma moștenitoare din sat.
Felicitări întru toate, mă bucur că premiile ajung la cei care emană umor luminos, nu doar scrâșnetul acru și ironia salivantă.

După "ploaia cu grindină" nota 10

Țăranii nu mai cresc porci

N-au țăranii-n bătătură
Râmători, că-i mare fala,
Iar copiii n-au untură
Nici măcar să ungă școala!

Poantă forțată

Poanta asta cu untura
Mi-a părut o vorbă goală!
De fapt, care-i legătura
Între fală, porci și școală?

P.S. No offence! O poantă explicată nu e poantă! În schimb, celelalte trei catrene sunt de nota 10. Felicitări pentru premiul câștigat la Domnești, mai la vale de Nucșoara, locul în care m-am “autoexilat” în munți.

Pe aici, se glumește cu elevii, sugerându-li-se să ungă școala cu slănină, s-o mănânce câinii. Un poet din zona Argeșului mi-a confirmat existența glumei respective și în zona dumneavoastră, doar că acolo am înțeles că se unge școala cu untură. De aici a pornit ideea epigramei:

Țăranii nu mai cresc porci

N-au țăranii-n bătătură
Râmători, că-i mare fala,
Iar copiii n-au untură
Nici măcar să ungă școala!

Epigrama este bine realizată, rimele sunt în regulă, negațiile sunt accentuate, nu există cuvinte de umplutură.
Pentru că țăranii s-au domnit (e mare fala, astăzi), nu mai cresc porci. Ca urmare, copiii nu mai au untură nici măcar să ungă... Ce să ungă? O felie de pâine, s-ar deduce. Dar apare poanta, deloc explicată, deloc forțată, ba chiar neașteptată: să ungă școala. Era explicată dacă apărea și continuarea: s-o mănânce câinii. Asta se deduce.
M-am abătut puțin de la problemele deloc puține pe care le am de rezolvat la început de clasă pregătitoare, ca să vă răspund. Luați-o ca pe o excepție!

Mulțumesc mult pentru...explicație.