Promisiune respectată

Eu, îi trag, că-s rău de gură,
Zilnic o injurătură,
Însă ea-i o fire calmă:
Rar îmi trage cate-o palmă...

Oare expresia nu e \"a ține pe palme\"?

E adevărat, expresia corectă este a \"a ține pe palme\", are dreptate amicul Gârda

Mulțumesc pentru atenționare.
Am trei variante pentru a modifica:

1. Înlocuiesc \"în\" cu \"pe\":

Când s-a însurat cu mine,
Mi-a promis cu vorbe calme:
\"Jur c-am să te țin pe palme!\"
Și în palme chiar mă ține.

(Hmmm... parcă nu e ok așa...)

2.
Când s-a însurat cu mine,
Mi-a promis cu vorbe calme:
\"Vei avea un trai ca-n palme!\"
Și în palme chiar mă ține.

3.
Când s-a însurat cu mine,
Mi-a promis cu vorbe calme
C-o să am un trai ca-n palme
Și în palme chiar mă ține.

Ce ziceți?

Ambele expresii sunt folosite, si \"in palme\" si \"pe palme\", conf. DEX.

Vali,
cu palme sau pe palme, poema merge... si spune!... succes!

pentru că datorită grijii voastre de a nu mă lăsa să greșesc, merg des la dicționar. Așa e, ambele expresii sunt folosite cu același înțeles; și mie îmi suna mai bine \"pe palme\".
Petruț Pârvescu, mă onorează vizita ta. Mulțumesc pentru palme! (a se citi aplauze) :)

Totusi, asa sufera poanta. Versul patru contine confirmarea versului trei. Expresia are acelasi sens. Poanta apare in mintea noastra doar pentru ca noi stim ca e vorba de o epigrama. In versul patru ar trebui sa sugerezi ca te ia la palme. Nu ca ai merita-o...

Inițial mă gândisem la varianta:

\"Jur c-am să te țin pe palme!\"
Și-acum doar în pumni mă ține.

Dar m-am gândit că nu e bine. Știi, de multe ori, de teamă că greșesc, poate exclud chiar varianta mai bună. Spune-mi tu, te rog, dacă mergea mai bine varianta aceasta.

Te voi lua de nevestică,
Îmi spuse el cu vorbe calme
Și-n palme-o să te țin! Să știi că
E parolist. Mă ia. La palme...

Ma mai gandesc

... e varianta ta. Eu te întrebam dacă varianta la care mă găndisem era mai bună. Oricum, mă mai gândesc și eu, am niște idei.

Pentru a nu încărca pagina de comentarii, voi trece textul acesta la Atelier. Mai ales că se conturează o re-scriere. Îl voi readuce după definitivare.
Aș vrea să înțelegeți că apreciez foarte mult sfaturile pe care le dați colegilor, și aș dori ca practica să continue. În pagina principală sau la Atelier.
Mulțumesc pentru înțelegere.

Nu stiu ce sa mai zic. Ar merge paonta cu pumnii, dar poate putin modificata. Sa stii ca modificarile propuse de mine nu schimba esenta. Deci ceea ce a iesit nu e epigrama mea. Tot a ta e. A mea e aia de la primul comentariu.

În varianta cu \"pumnii\" epigrama cred că-i mai bună dar trebuie schimbat titlul, soțul nu mai e parolist.

Am modificat-o de tot. Zic eu că a ieșit bine. Să vedem care va fi părerea editorului. Dimineață. Până atunci o mai analizez. Mi-a plăcut o replică, dacă nu mă înșel, chiar a ta, Nelu, că o epigramă nu se gândește \"post postem\" :). Eu așa cam fac... graba, fir-ar să fie, așa sunt eu mai repezită.
Revenind la comentariul tău, chiar mi-ai dres-o. Tot răul spre bine, în orice epigramă este loc de mai bine. Din moment ce a stârnit comentarii contradictorii, e clar că ceva scârțâia și era păcat să rămână așa, în coadă de pește.

Vali, eu cred că varianta inițială nu are nevoie de modificări, se-nțelege poanta foarte bine, etc... Ceea ce aș avea eu de obiectat este poanta, care este răsuflată și răs-folosită de epigramiști. Dar asta depinde de tine, dacă vrei să insiști pe o epigramă care nu cred că are vreun viitor.

Eu văd așa lucrurile:
Multe din epigramele pe care le-am citit pe site au poante \"răsuflate și răs-folosite\". Nu înseamnă că dacă cineva s-a gândit la poanta respectivă cu zeci de ani în urmă, altcineva nu poate crea, pornind de la aceeași poantă, o epigramă mai bună. Să ne gândim, de exemplu, ce succes au șlagărele din anii 70-80 reluate cu modificările de rigoare de artiștii de azi.
În concluzie, vreau să insist pe această epigramă. Am finalizat, cum spuneam mai sus, o altă variantă, care exprimă mai clar mesajul.
Așa că ține-mi pumnii dimineață! :)

Când m-am măritat, în toamnă,
Mi-a promis cu vorbe calme:
\"Te voi ține ca pe-o doamnă\"
Și mă ține... tot în palme.

\"Si asa-i\" nu e obligatoriu, ca rezulta din titlu.
Varianta:
\"Și mă ține... doar în palme\", dar asa pare a fi contrazis titlul. Semnul exclamarii de dupa doamna segereaza patos, nu calm.

Se pare că iar am teme de făcut. Dacă prima variantă a fost considerată la început bună, înseamnă că merită să mai încerc să schimb ceva. Când voi avea timp.
Perseverența- cheia succesului, nu? :))

...palme-am primit.
Am pus cap la cap toate comentariile, m-am gândit în ce fel să abordez epigrama ca să fie bună. Mi-e greu să înțeleg ce nu e bine, pentru că opiniile se bat cap în cap: ba e bine \"pe palme\", ba ar trebui \"în palme\", ba are poantă, ba nu are, ba e bun titlul, ba nu e bun. Dacă aș avea experiență în domeniu, mi-ar fi mai ușor, dar așa sunt în ceață.
Oricum, nu mă las până nu îi dau de cap. Nu vreau să cred că va ieși din Atelier... când va crește păr în palmă.

Mi-a peomis cu vorbe calme,
Că o să mă țină-n palme.
Dar constat că printre gusturi
De a-mi da palme-mi dă și șuturi.

Varianta inițială a epigramei părea în regulă, până ce în urma comentariilor s-a ajuns la concluzia că e bine să fie mutată temporar la Atelier, până la modificare. Între timp am modificat-o, dar e tot la Atelier. Mai e ceva ce am omis? Scârțăie pe undeva și eu nu-mi dau seama? Dacă da, pot să mai încerc să o repar.

Vali, cred ca e nevoie de mai multe semne pe obraji... Altfel, constructia e corecta. Daca ai orgoliul s-o scoti singura din atelier, nu-ti scriu o varianta, dar iti sugerez sa legi mai multe semne de (mai multe) promisiuni solemne. Un singur semn ar putea fi urma unei singure palme, deci omul ar putea fi numai pe jumatate de caracter...

... a ieșit din Atelier!
Mulțumesc mult pentru ajutor. Fiind la început, e important să nu fiu lăsată să greșesc. Apreciez de fiecare dată mâna pe care mi-o întindeți.