Celor care vă vor binele

Fiecare-n felul său.

Vali, eu am cam înțeles cum ai vrut să construiești poanta și spun sincer, tehnica mi se pare corectă (este chiar interesantă formula \"a te gândi cum e mai bine ca să fie cât mai rău\"). Din păcate, jocul tău de cuvinte, bazat pe antonimie, nu are nicio relevanță în realitate, el se oprește \"la învelișul cuvintelor\", nu merge în profunzime, adică este un joc de cuvinte gratuit, facil, de care trebuie să ne ferim (părerea mea este că mai ales rebusiștii începători în epigramă cad ușor în acest \"păcat\"). În opinia mea, poanta epigramei tale, de dragul unui joc de cuvinte reușit pornește de la o premisa falsă, deoarece, în general, politicienii nu vor să ne fie nouă rău, ci eventual vor să le fie bine lor și apropiaților lor (ceea ce este cu totul altceva).
Cu prietenie,
Cornel

Ideea mi-a venit în timp ce stăteam pe pătură în livadă, așa că soarele e de vină. Voi încerca să gândesc următoarele epigrame la umbră.
Acest joc de cuvinte îmi dădea târcoale de ceva vreme, dar se pare că nu am ales cu inspirație tema pentru a-l valorifica. Acuma, am comis-o... ce să mai fac? Mai învăț și din greșeli.
Vă mulțumesc pentru precizări!
Vali, cu prietenie

Eu cred că epigrama ar fi acceptabilă dacă n-ar fi redundanța din versurile 1-2: “se gândesc… fiecare-n gândul său”. Poate că cel mai simplu remediu ar fi să modifici versul 2 cam așa: “Fiecare-n felul său”

Modific acum.
Mulțumesc!