Teodor Dume

Sigur că da,poemul de față ne pune să zăbovim mai mult asupra cuvântului rostit și să-i căutăm tainele ascunse, apoi să medităm asupra mesaj. Din punctul meu de vedere înțeleg fenomenul ploii transpus filosofic interpretativ
și mi se pare clară viziunea autorului, greșesc sau nu, domnule mahmoud?
\"o femeie cu părul lung/și zburdalnic/își adună oasele deșirate/ridică mâna/ca un geamăt/ spre cer//din tălpile sale desculțe/cad ploi\"
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

mulțumesc de trecere, mă onorați cu prezența, numai că textul meu nu vorbește despre bărbăție și nici n-am avut intenția s-o reliefiez aci. Titlul -absență- cred eu că e destul de vorbitor... și cred(tot eu)c-am reușit pe undeva să transmit textului ceva din titlu, iar când doresc să scriu un text nu mă gândesc la bărbăție, (o folosesc în alte scopuri...)ci urmăresc transmiterea și cursivitatea mesajului pe care-l doresc, chiar folosind \"lacrimile, tristețile și tânguirile\".Poezia s-a născut din lacrimi și tristeți. Dacă aș fi vrut să scriu, texte umoristice sau povestiri sf, aș fi folosit alte cuvinte, imagini și alt mesaj.În \"absența\" mea nu are cum să se simtă\" bărbăție, curaj și asumare\". Stilul meu simplu, poate puțin naiv,stă ancorat în simțămintele reale probate de mare parte dintre noi.Și de comentat zic eu, ar fi poemul și nu persoana, iar din poem nu se poate degaja bărbăția, manifestul eroului necunoscut, vorbind de unul singur în absența celeilalte părți...Ãsta da, curaj.N-am avut intenția unui răspuns rău voitor și mă scuz dacă voi fi interpretat..., dar ăsta sunt eu,puțin feminin ca și...poezia
Să nu-i atribuiți răspunsului meu, tentă ironică pentru că nu se vrea. Mă bucur că treceți prin pagina mea și lăsați semn bun-rău cum o fi, dar știu c-am fost citit.Vă aștept cu plăcere.
Cu scuze,
același,
teo

da, curat precum sufletul de copil vă e gândul și poemul deasemeni
\"urme de copil pe zăpadă/mă gândeam că cineva și-a pierdut de curând/sufletul//poate era un om bun\"
mă bucur când citesc o poezie bună, construită simplu și cu efect care mă îndeamnă să revin
și-o să revin mereu
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

o revenire în față, plăcută, cu un poem mare, atât la propriu și cât la figurat, construit simplu din anii copilăriei și adolescenței, din amintiri \"în mișcare\" doar atunci când ne place să ne uităm la ceea ce am fost...
\"n-am rămas niciunul cu cicatrice pe față(...)după cum era firesc a venit și iubirea foarte curând(...)încet am devenit singuratic mai melancolic/începusem să mă fac băiat de treabă(...)era un semn dintre cele mai bune\"
Da, un poem bun, întreg. Un al bucuriei și suferinței noastre, construit milimetric, atent cu grijă, fără scăpări. Mă bucur
Cu toată sinceritatea,
Teodor Dume,

Iarăși un poem bun cu pereți rostuiți simplu cu valoare.Imaginile ,cu grijă alese ,îmbie la citit
\"mă ghemuiesc în trup departe de ochii celor din jur (...) și știu că de acum înainte voi plânge în toate limbile lumii/fetița pe care am lăsat-o visând în brațele lor\"
siguranță și fermitate în construcția poemului
O să revin cu drag,
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

mulțumesc de trecere și sugestie. Am trecut prin text și l-am aeresit, scăpându-l de surplusuri și legături fără sens, pentru care îți mulțumesc iar...
Cred că-i puțin mai curat și mai cursiv.
Mi-a făcut plăcere deosebită trecerea și ajutorul tău
Cu sinceritate,
teo

text bun, eclipsant, trăiri-sentimente-imagini și un final deosebit
2doi înecați într-un singur trup\"

îmi place în mod deosebit 1 și 4

\"din ceașca mică /uitată în grădină /soarbe un graur\"(...) \"hoața de lună/ prin fereastra deschisă /îmi fură umbra\"
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

mă încântă versurile,
\"nu simt nici o durere
mușcătura ta este ca o ușurare
e ca și cum ai ucide o zi
în spatele unei perdele catifelate\"

cu permisiunea d-voastră aș sugera suprimarea(ca o )dintre \"este ca o ușurare\" și (e) dintre \"ușurare e ca\"
e doar o părere, vă rog să nu considerați altceva...
textul îmi place, precum și mesajul
Cu sinceritate,
teo

Câte învățăminte și adevăruri în simplitatea rostirii!
\"pământul mă învață /să mă ridic strigând\"(...)\"mama mă învață să umblu desculț(...)să-mi curăț tălpile de soare\"
și un final de zece,
\"norii mă învață să plâng în întuneric
mama mă ia-n brațe mirosind a ploaie\"
Trăire și adevăr!
mulțumesc, domnule mahmoud, pentru aducere aminte
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

lecturarea celor șase poezii postate.Cel de față, bun susținut se simplitate care îi mărește valoarea. Simplitatea, zic eu, vine de la originea poeziei.
Poemul este interesant, adevărat și sugerează normalitatea dintr-un spațiu tăcut (intim) Comunicarea vine în sprijinul cititorului și-i plasează mesajul curat,
\"îl iau în palmă/și-l așez pe masă cu capul spre mine//nr privim așa ore-ntregi și nici unul din noi/nu spune nimic\"
Citit, plăcut o să mai revin
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

da, mereu la zi cu știrile...Așa este, guvernul a mai găsit o țâță de muls...
urmează taxa pe mirosul din pantofi...

Las că vine mâine taxa
Pe mirosul din pantofi
Și-o să rupă punga-plasa
două mere, trei cartofi...

În așteptare,
Teodor Dume,

cu riscul de a fi plictisitor pentru unii, mă repet (am mai făcut-o azi). Poezia se citește cu sufletul și nu cu pasul...Mie îmi place structura poemului așa cum este. Consider bine dusă paralela între conversația \"dintre el-ea\". Simplitatea textului și exprimarea adaugă un plus de valoare întru împlinire.Mă bucur să găsesc și poezie de citit și nu numai de comentat...
Și ce frumos!
\"abia acum știu/că poezia poate fi/păcatul sublim al femeii\"
iată, deci confirmarea spuselor mele.
Mulțumesc pentru text.Este părerea dictată de suflet. Lui i-a plăcut
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

mulțumesc mult,domnule Mahmoud, părerea d-voastră e o bucurie pentru mine. Și motivația nu-i alta decât sufletul,pentru că poezia, cum am mai spus,se citește cu sufletul, cu acel suflet nealterat, numai el poate percepe senzația de frumos și sensibilitatea cuvântului.
Mulțumesc și mă bucur că vă am aproape mereu
Cu stimă,
Teodor Dume,

...și un mulțumesc pentru tot ceea ce faceți. mă încântă să citesc aprecierile făcute textelor mele și totodată sfaturile date, ca un element necesar într-o barcă în derivă...Știu că vă am alături și mă bucur că am reușit să închegăm un grupuleț de sufletiști, sensibili care căutăm valoarea cu sufletul și nu cu pasul....Poezia domnule radun, se citește cu sufletul și sufletului nu-i plac șabloanele, modelele...Omul este unic precum și trăirile sale, chiar dacă se aseamănă,ele rămân și sunt unice.Poezia mea asta cred eu că încearcă să spună, să sugereze, nimic mai mult.Mă bucur mult de aprecierile făcute pe marginea textului postat.Și eu vă citesc cu drag chiar dacă nu las semn de fiecare dată.Acolo unde sufletul simte,o fac chiar dacă mă repet și nu dă bine pentru unii...După cum ați remarcat,comentariile vin des, de la oameni care simt poezia și frumosul, și sunt pozitive.
Cu mulțumiri,
Teodor Dume,

o alcătuire grijulie până la ultimul detaliu care onorează poemul,
\"Îmi aranjez cravata/costumul/părul/mă așez și ascult(...)voi clipi de puține ori/o să mă mișc doar respirând\" și un final deosebit;
\"fă-mă să-nțeleg de ce se duce apa/înăuntrul tău/stinge lumina/relaxează-te/și spune//\"am avut un vis\"
Îmi place, un text simplu, real și simplitatea sa aduce un plus de valoare și frumos
O să revin cu plăcere
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

tic-tacul e cel mai supărător fenomen din viața noastră căruia nu-i putem pune piedică, e uneori supărător și alteori dulce-așteptat...
\"și poți să îi strici mecanismul, poți să dărâmi și-un perete,/în zori,în amurg și în noapte, el bate-va-n ritmuri discrete\"
mult adevăr...precum ni-i și viața, discretă...
Emoții și trăiri...
Cu sinceritate,
Teodor Dume,

remarc
sinceritate

scuzați...graba și clapele tastaturii
același,
teo

\"eu îmi ard plămânii/ gândindu-mă la întuneric\", remar un poem care prin simplitatea lui curge frumos iar stările alunecă, se regăsesc într-un întreg bine definit.
Am citit cu plăcere și o fac la fiecare text postat, chiar dacă nu întotdeauna las semn.
Cu sibceritate,
Teodor Dume,

...pe o pânză albă a gândurilor...sunt cititorul cu nr. trei și mă bucur să văd un tablou uman bine conceput cu stări care se plămădesc în noi și ne dă senzația că existăm...Cât timp existăm există și credință.
\"pictura a fost o înființare a nevăzutului în mine/un început de mântuire\"
Mai frumos nu se putea picta pânza sufletului...
Cu sinceritate, pentru un poem de suflet, bun și împăciuitor.
Teodor Dume,