Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Absență

1 min lectură·
Mediu
Îmi lipsești tot mai mult
din privirile țesute
cu imagini
cândva
șuvițe împletite
cu zâmbet
trec prin zi
cuvânt nerostit
aduc pe buze iertarea
cu toate sensurile între care
timpul va așeza amintiri
atunci mă dezbrac
de fiecare impresie
să-ți pot face
un loc
pentru chip
în oglindă
să privești în mine
ca într-o lacrimă tristă
umede și oarbe privirile
alunecă pe tristeți
așteptarea mă va ucide
cu un cuțit de tăceri
într-o zi fără umbre
023787
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
76
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “Absență.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/1764276/absenta

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
Theo, nu crezi ca lacrimile, tristetile si tanguirile astea datorate lipsei iubitei in peisaj sunt usor cam dulcege pentru un barbat? nu vreau sa supar, dar nu se simte barbatie si curaj si asumare aici, nu se vede dorinta intreprinzatoare, masculina, capabila sa concentreze universul intr-un punct si sa darame cu el punctl de sprijin al oricarui destin. parerea mea.
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
mulțumesc de trecere, mă onorați cu prezența, numai că textul meu nu vorbește despre bărbăție și nici n-am avut intenția s-o reliefiez aci. Titlul -absență- cred eu că e destul de vorbitor... și cred(tot eu)c-am reușit pe undeva să transmit textului ceva din titlu, iar când doresc să scriu un text nu mă gândesc la bărbăție, (o folosesc în alte scopuri...)ci urmăresc transmiterea și cursivitatea mesajului pe care-l doresc, chiar folosind \"lacrimile, tristețile și tânguirile\".Poezia s-a născut din lacrimi și tristeți. Dacă aș fi vrut să scriu, texte umoristice sau povestiri sf, aș fi folosit alte cuvinte, imagini și alt mesaj.În \"absența\" mea nu are cum să se simtă\" bărbăție, curaj și asumare\". Stilul meu simplu, poate puțin naiv,stă ancorat în simțămintele reale probate de mare parte dintre noi.Și de comentat zic eu, ar fi poemul și nu persoana, iar din poem nu se poate degaja bărbăția, manifestul eroului necunoscut, vorbind de unul singur în absența celeilalte părți...Ãsta da, curaj.N-am avut intenția unui răspuns rău voitor și mă scuz dacă voi fi interpretat..., dar ăsta sunt eu,puțin feminin ca și...poezia
Să nu-i atribuiți răspunsului meu, tentă ironică pentru că nu se vrea. Mă bucur că treceți prin pagina mea și lăsați semn bun-rău cum o fi, dar știu c-am fost citit.Vă aștept cu plăcere.
Cu scuze,
același,
teo
0