Pictură

...pe o pânză albă a gândurilor...sunt cititorul cu nr. trei și mă bucur să văd un tablou uman bine conceput cu stări care se plămădesc în noi și ne dă senzația că existăm...Cât timp existăm există și credință.
\"pictura a fost o înființare a nevăzutului în mine/un început de mântuire\"
Mai frumos nu se putea picta pânza sufletului...
Cu sinceritate, pentru un poem de suflet, bun și împăciuitor.
Teodor Dume,

Teodor Dume, ești binevenit în apartamentul meu! Pe sufletul meu sunt tablouri din viață și, așa cum ideea nevăzută se conturează pe pânza lumii, înrămate de societatea în care trăim, din pictură am descoperit prima dată întruparea noastră în culoarea vieții prin gândul Marelui Artist al Universului. Și după ce ne retragem din culori, gândul nostru e salvat în memoria luminii creatoare... din care ne reîntrupăm pentru a cunoaște cu adevărat dimensiunea ființării sau viața mai multă despre care scriu. Suntem salvați prin gândire, prin conștientizare sau recunoașterea puterii de creație care depășește limitele pământului.

se aștern de la sine cuvintele în pagina dumitale, plăcerea de a le citi a fost și a mea.