Teodor Dume

sunt surprins de vizita ta, prima dealtfel, pentru care îți mulțumesc, la fel și pentru comentariu. mă bucur că ți-a făcut plăcere
te mai aștept,
cu prietenie,
teo

și comentariu. mă bucură trecerea ta. nici nu știu cum m-aș simți dacă n-ai face-o știind că fiecare rând lăsat de tine e o învățătură pentru mine.
mulțumesc și te mai aștept
același,
teo

poem împlinit prin construcție, exprimare și mesaj
joncțiunea dintre strofe e perfectă
scanarea tainei e una subtilă
îmi place poemul cu de-a întregul

\"un șarpe nesfârșit se-ncolăcea în jurul muntelui
doar setea se-ntorcea în rădăcini\"

frumos, domnule george!
o să revin
stimă și considerație,
teodor dume,

esență-profunzime-emoție-trăire, asta remarc în poemul de față

iată esența;
\"pot să fiu în orice parte oriunde
cuvintele mă întrupează
să-mi spui doar numele
e suficient să mă pot naște lângă tine\"

frumos, domnule marius!
de obicei textele d-voastră încântă și bucură sufletele

stimă și considerație,
teodor dume,

construcția și exprimarea aduc împlinirea poemului
frumos!

\"la porțile zăpezii din pocale
turme de inorogi
însângerează coasta violetelor nude\"

mai trec
stimă și considerație,
teodor dume,

titlu deosebit de potrivit momentului
un titlu inedit din care pornește poezia, iar stările sunt trăiri de fapt rânduite în conformitate cu obiceiurile acestei etnii. discursul poetic este bine documentat păstrând, chiar milimetric,înșiruirea evenimentelor din viața acetor oameni \"fără loc\".m-am repetat dar am făcut-o intenționat vrând să evidențiez migala cu care s-a pornit la alcătuirea poemului, păstrând cu strictețe ceea ce le aparțin.ideea, documentarea, transpunerea și construcția merită toată aprecierea cititorului.deși stilul abordat este foarte pretențios s-a reușit totuși să împlinirea poemul.

grăitor;
\"estetic dorința mă-ndeamnă să văd și să simt, aroma celor trăite în fum
de căruțe, de corturi deschise spre soare, puradeii plini, de candoare,
să fiu și s-accept chinul ce vine din viitor, culoarea, ce-atâta ne doare.\"

și finalul la fel de frumos, surprinzător de frumos!

\"acasă-i gustul sării,
acasă-i locul unde cortul, inexistent, iar se ridică, acoperind tot cerul.
Orașu’ acesta-i singur cort și cer și indii și fierar, ce bate-ntr-una fierul.\"

revin, domnule plopeanu, să citesc o poezie adevărată
stimă și considerație,
teodor dume,

poem plăcut și împlinit dar deosebit îmi pare finalul

\"Ce să împărțim și cu cine cînd sufletele ne-au rămas
în scoica adormită pe fundul apei?\"

cu sinceritate,
teodor dume,

da, poemul are două părți bine țintite; vacarmul marelor orașe și liniștea de la țară. joncțiunea dintre cele două mi se pare totuși reușită, deși exprimarea din prima este foarte cursivă, alunecă \"poetic\", iar în cea de-a doua se trece la o exprimare matură, așezată care dealtfel nu deranjază cu nimic.sigur, dacă autorul o va face ,ar fi bine să se delimiteze prin spațiu.poemul este unul împlinit.

\"și greierii îmi vor cânta să adorm
dacă te răzgândești vino
e în casă loc pentru amândoi \"

stimă și considerație,
teodor dume,

mulțumesc. un comentariu sensibil și apreciativ. mă bucur că citiți și vă place ceea ce scriu.vă mai aștept
cu stimă și considerație,
teodor dume,

doruleț, ai o putere de intuiție avansată.
citatele prezentate de tine din zmeu sunt inedite.spneam eu și așa va fi, că nu peste mult timp se va vorbi despre scriitorul din tine. eu o să mă bucur cel mai mult și voi investi în tine, încredere și considerație
Commul tău primul venit încă de la primele minute de la postarea poemului înseamnă mult pentru mine.înseamnă că urmărești aparițiile de pe site.
te mai aștept
cu bucurie și prietenie,
teo

un poem sensibil cu o joncțiune reușită între stări. mereu ne întoarcem la facere, rădăcini,la cuvântul de-nceput care ar trebui să ne îmbrace permanent și să nu-l pomenim doar atunci când totul ni se pare spulberat...
poemul eclipsează, imaginile sunt grăitoare și te îndeamnă la citit

\"Doamne iubește-mă ca pe un păgân,
ca pe un străin,
ca pe un copil,
iubește-mă ca pe un orfan,
ca pe un profan,
ca pe o sămânță
din ea au crescut copiii mei
Doamne dacă străinul mi-a luat norocul
Dă-mi speranța că mâine va fi alt vis\"

final deosebit
bunica...și iar...bunica

\"De degetul Tău mic o să atârn o veșnicie lumina
Din candela bunicii\"

stimă și considerație,
teodor dume,

o vizită neașteptată care mă onorează. mulțumesc pentru trecere și semn.analiza pe text și comentariul lăsat îmi dă impuls
vă mai aștept,
cu sinceritate,
teodor dume,

un poem sensibil care încearcă și reușește pe de plin joncțiunea între stări.
contabilitatea durerii e marcată de imagini deosebite care în final împlinește gândul autorului și evident, poemul întrun mod fericit

\"Victoria moare cu bilanțul în mână
într-o zi în care norii își rup lanțurile
iar soarele urcă în cer
să-și ia un pui de somnn în poalele mamei\"

o să revim cu plăcere, domnule mahmoud,
cu sinceritate,
teodor dume,

poem bun cu-n rezumat concis axat pe o singură stare, fapt ce mi-a plăcut. la fel construcția și exprimarea aduc rotungime.

\"îți va lua o viață de om
să sapi ca să poți degusta
doar o picatură
de apă vie din mine.\"
frumos și împlinit domnule radun,
cu sinceritate,
teo

marius nițov,
da, rostul nostru în lume...adevăr fundamental.
mulțumesc pentru trecere și aprecieri
cu stimă,
teodor dume,

doru emanuel iconar,
prietene, bun venit!
am primit cartea, mulțumesc. Textul tipărit arată foarte bine.
mulțumesc și pentru aprecierea rețetei mele noi, cum zici tu.deși nu-i o rețetă nouă ci doar stilul meu de exprimare simplu, din suflet către suflet. asta fac eu, doruleț.te mai aștept
cu drag,
teo

radun gabor,
așteptam momentul revenirii tale în pagina mea. mă bucur că te am alături și că ți-a plăcut poemul meu. da, cuvintele pe care le folosesc (simple de tot) cicatrizează sufletele bolnave...cel puțin asta vreau să fac.

stimă și considerație,
teo

exprimare sensibilă, siguranță și valoare

dar nepăsarea din final e tare fain exprimată în cuvinte

\"îți spui la fel ca în copilărie
nu-i nimic mâine am să fug cu circul în lume\"

la fel încheierea poemului

\"apoi te vezi deodată
stând uimită și singură
în mijlocul camerei\"

bun poemul,
cu sinceritate,
teodor dume,

un poem sensibil și bine lucrat care atinge coarda sensibilă a celor care se mai opresc din când în când și privesc în urmă să vadă ce vor lăsa atunci când anii li se termină.starea (mesajul) poemului m-a subjugat și m-a făcut să mă uit și eu în spate...ezitând m-am întrebat,când? Nu vreau să știu...

\"mă întorc în mine
cu încă o zi\"

mai frumos nu se putea spune
frumos, frumos și iar frumos!

mulțumesc doamna cezara răducu, pentru poem
ați scris o poezie adevărată pentru sufletul acelora care știu să citească și simt lucrul acesta...
Câtă sensibilitate și adevăr!
o simt doar unii...

cu stimă și considerație,
teodor dume,

trecut-citit-plăcut, las semn de apreciere
un stil aparte...mai puțin explorat

\"cînd plînge lacuri de osîndă
făptura ta așa de blîndă
hai, dormi în canapele-albastre
să uiți de toate ale noastre\"

cu sinceritate,
teodor dume,

exprimarea și construcția poemului aduc un surplus de valoare și frumusețe

\"sub goana zăpezii
de copite
aruncându-mi urmele
înapoi\"

și un final pe măsură
mi-a plăcut mult

\"De-aș mai ști
să semăn semințele
luminii fierbinți
pe altarul Pământului
mi-ar crește aripi \"

pentru o lectură bună, o să revin
cu sinceritate,
teodor dume,

text deosebit de plăcut cu întregul
dar finalul m-a acaparat

\"trec limpede prin bărbatul consumat.
din viață în viață îl dezlipesc de pe clavicule și-l trăiesc scurt și în liniște.
sunt o femeie înaltă și dreaptă ca o lamă de sabie. perfect ascuțită.
trec prin sângele lui zbârnâind.
atunci sunt îmbrăcată în roșu.\"

o să revin cu plăcere
stimă și considerație,
teodor dume,