Teodor Dume

liliana,
îmi place cum intri în poem și-l rostuiești cu grijă până la capăt.
ai un discurs calm plin de sensibilitate

\"Mă agăț ca o broșă de os în rochiile tale înalte.
Tot mai încăpătoare,
hohotele mele curg în râuri.\"

felicitări!

cu sinceritate,
teodor dume,

carmen-luminița,
mă bucur c-ai înțeles mesajul.
mulțumesc de trecere și semn. ești bine venită orișicând.

domnule georgescu,
semnul lăsat e de bun augur și iată c-am ajuns la concluzia să accept propunerea d-voastră simplificând aceea stare cu porii din piele. părea prea explicativ și puțin prea uzitat.
mulțumesc mult pentru părere și sugestie. vă mai aștept.
interpretarea dată este perfectă. stimă!

doru dorian david,
da, prietene
ai extras esența lucrurilor.îmi place
și uite că luat ca un întreg ai rostuit un micropoem fain.

luată doar partea a doua se conturează un poem
uite;

\"condamnat între două puncte
privesc

cum noaptea se mulează
peste lucruri

ca un gest

tresare fără să-i pese
de nimic

acum înțeleg de ce
rămâne lăuntrică

liniștea

dar tac\"

mulțumesc, tuturor stima și considerația mea
teodor dume,

maria,
trec prin poezia ta și respir din ea în liniște.
e ca și cum aș respira aerul din urma primei ploi.
îmi place deschiderea și discursul ferm

\"lumina se face noapte viața mă leapădă nestingherită
neprevăzutul schimbă mereu cursul întâmplărilor
toate se rostogolesc peste mine râurile cei treizeci de arginți
sânii ei uscățivi îmi astupă gura ca un torent sălbatec
coapsele mi le așează peste palmele zbârcite de geruri
îmi sângerează fruntea cu jocul ei ciudat
Wagner ne acompania sinistra împerechere
vocile reptau la nesfârșit ca într-un ecou

iubește-mă
iubește-mă până la pântec
iubește-mă să te pot naște
iubește-mă într-o nouă viață
iubește-mă până la pântec să te pot naște într-o nouă viață\"

plăcut cu întregul dar partea de final pulsează, trăiește
și nu pot decât să respir din cuvintele care pe tine te respiră adânc...

îmi place și mesajul

cu sinceritate,
teodor dume,

doru dorian, prietene,
un gând bun și ție și vii mulțumiri pentru semnul lăsat
da, viața și moartea sunt gemenele naturii. fără ele n-am exista ca Univers. după cum bine se știe, Omul este un microunivers.

maria,
trecerea ta e binefăcătoare și îți mulțumesc. din păcate singurul partener cu care nu poți negocia este moartea. cuvintele tale mi-au întărit crezul. te mai aștept

mulțumiri prieteni!
toată stima,
teodor dume,

foarte corect doruleț,
viața și moartea are identitatea faptelor noastre...
mulțumesc de trecere și de gândirea ta în spirit filozofic.

cu prietenie,
teodor dume,

mulțumesc carmen-manuela,
ar fi bine să pot face , nu analize ci experimente pe moarte
dar vezi, e imposibil pe această latură.

te mai aștept

cu sinceritate,
teodor dume,

virginia,
mulțumesc mult pentru răgazul acordat acestor rânduri care nu se vor altceva decât o piedică de-o clipă în fața morții. am vrut ți vreau să păcălesc moartea dar din păcate acest lucru este imposibil.
commul tău mult prea generos mă obligă
atenția o voi acorda timpului din mine și rândurilor postate aici.

încă un mulțumesc. te mai aștept

cu sinceritate,
teodor dume,

mulțumesc pentru osteneală. în acest timp mai bine ai fi citit o carte în care ai fi aflat \"ce treabă are poezia cu secundele, cu viața...\"

poezia este viață și timp, domnule...

cu bine,
teodor dume

tema ta e frumoasă, are nerv numai că ar trebui puțin aerisită, umblat pe alocuri fără să repeți cuvintele care provoacă starea.

mi-am permis să mă joc puțin folosind cuvintele tale.

desigur tu intervii și modifici, adăugând sau eliminând după cum simți

\"vreau să pun o oglindă
în care
să-mi pot vedea sufletul
să reflecte real
toate culorile
numai așa
aș putea încălzi
întreaga planetă
și aș putea alunga toată ura
cuibărită în oameni

știu că doar iubirea
mai poate fi antidotul
pentru sufletele aflate
în suferință

respir

simt viața cum curge prin vene
mă topesc și prind formă din nou.

și iată-mă iubesc\"

vezi că sunt și câteva greșeli de postare:
în textul preluat de la tine le-am corectat

cu sinceritate,
teodor dume,

da, rotund ca un cadran de ceas poemul
trăit și picantat cu firimituri de suflet

\"pentru ora exactă
și-mi șoptești la ureche:
tic-tac\"
frumos!
îmi place LIM,această structurare a cuvintelor

cu sinceritate,
teodor dume,

domnule george pașa,
remarc cu bucurie că pe site există și oameni care vin cu ceva constructiv.
revenirea ta mă ajută foarte mult în prezent și pe viitor. da, remarcile făcute referitoare la folosirea unor cuvinte prea des uzitate, sunt justificate și mă bucur c-ai exemplificat. voi ține cont de părerile obiective lăsate sub textele mele . în cazul de față această revenire punctează locurile la care trebuie să revin și să corectez.și desigur mă face atent pe viitor.
îmi place acest comm care ajută prin exemple și nu prin lapidarități de genul \"text prost,\" etc...
argumentele lăsate de tine, domnule george , mă ajută și nu pot decât să vin cu mulțumiri. așa ar trebui să facă toți cei care se încumetă să lase semne.
batjocora și aroganța sunt semnele omului incult.

mulțumesc domnule george.
ești un oaspete așteptat

cu sinceritate,
teodor dume,

cătăline,
mulțumesc mult. uite am mai învățat ceva de la tine
și anume , că:\"poezia e de prost gust\"

adică tot ce a scris: arghezi, blaga, eminescu...

ești un om de litere și cultură deosebit. mă înclin...

scuză-mi modul de adresare, dar trebuie să mai crești ca să poți citi poveștile lui ion creangă, că vezi, eu am crescut și l-am citit pe arghezi, blaga și eminescu. tu când o vei face?

cu plecăciune, domnule poet!

cătăline,
oprirea ta în pagină contrazice conținutul commului lăsat. dar eu am un obicei. un text care nu-mi place, nu-l comentez. nu las semn spunând că e un text slab pentru că textul poate fi foarte bun dar mie să nu-mi placă. și atunci nu am dreptul să-l cataloghez \"prost, slab, etc.) de fapt am observat același conținut (text slab și de prost gust) în subsolul tuturor textelor pe lângă care treci, indiferent de numele celui care l-a scris. și-am mai observat că reacționezi \"prost\" la textele tale catalogate \"proaste sau bălării\" de către cei care îți lasă semn. poate ăsta o fi felul tău de a te exprima. dar care o fi scopul?
oare toți de pe acest site scriem prost și numai tu ești singurul poet consacrat din Romania?. scuză-mă domnule poet național...

eu nu știu să scriu altfel., decât \"prost\" și-mi place atâta timp cât și altora le place. fie și numai unu la sută și tot înseamnă că cineva a rezonat la ceea ce-am scris.
ți-aș recomanda să faci o paralelă între textele tale și ale mele ținând cont de numărul de afișări, numărul de comentarii pozitive și negative. te vei convinge că unul dintre noi sare din schemă.

apropo, am o nedumerire.
a cui clonă ești?
dacă ai fi un autor care își respectă textele, cititorii și te-ai respecta pe tine însuți nu ai năvăli în paginile agoniștilor stropind cu noroi în stânga și în dreapta doar pentru a fi remarcat.


oricum mă bucură trecerea ta care de fapt nu-i decât o piatră aruncată într-un vârtej. chiar te mai aștept, dar îți recomand să vii cu niște comentarii constructive și cu o analiză pe text.

cu sinceritate,
teodor dume,

da, voi fi mult mai atent. clișeele nu sunt întâmplătoare, dar le voi evita.
te mai aștept, marina

cu sinceritate,
teodor dume,

domnule snowdon king,
mulțumesc mult pentru semn și aprecieri.voi reveni asupra textului și voi corecta.

domnule george pașa,
trecerea prin textul meu e un semn pe care-l consider bun. el (semnul)nu izvorăște
din părere de rău și nici nu consider ironie.
mulțumesc pentru semn.

marina,
mulțumesc pentru observații. voi fi mai atent.

stimă pentru toți,
același,
teodor dume,

maria-gabriela,
iată aici un micropoem de excepție

\"Suntem două jumătăți
la marginea unui gând
fiecare ascunzând
ora lui
inexactă\"

atât și o frumusețe de poem

mi-a făcut plăcere,
teodor dume,

carmen-manuela,
plăcut textul tău.
iau cu mine
\"de câte ori ridici ochii se mai exfoliază o zi
ești bărbatul fără dimineți
din partea stângă a frunții
apare un răsărit discret
ca după o durere de cap \"

citit cu plăcere,
teodor dume,

ioana,
o trecere care binecuvântează cuvântul e trecerea ta.
mulțumesc pentru semn.

LIM,
mulțumesc pentru oprire și semn. e o apreciere pe care o respect.

maria-gabriela,
mă bucur c-ai găsit o părticică de text care să-ți placă. te mai aștept

george,
da, e un strigăt din lăuntru. din păcate unul surd și zădarnic...

mulțumesc vouă acelora care ați trecut prin poemul meu întrebându-mă despre zbaterea lăuntrică.

cu sinceritate,
teodor dume,

maria,
nici nu știu ce să răspund la un astfel de comentariu.
dar mulțumesc pentru încrederea acordată prin această stea. voi încerca să scriu doar ceea ce simt, chiar dacă mesajele din textele mele sunt pensulate în gri și se referă la o viață consumată împlinită sau mai puțin împlinită. știu doar că fiecare cuvânt este rupt(părticică cu părticică) din mine și poate pe unii plictisesc. ca motivație asupra celor spuse pun în fiecare text trăirea care este individualizată. iată de ce trebuie pătruns adânc în fiecare stare și simțită, pentru că de trăit nu se poate trăi ci doar simți. trăirea e doar a autorului și atât...

mulțumesc mult și sper să nu dezamăjesc

stimă și considerație,
teodor dume,

maria,
nici nu știu ce răspuns să dau acestui comm elaborat de tine, pentru că ai pătruns în adâncul cuvântului și l-ai întors pe toate părțile.
dar sunt bucuros c-ai rezonat.
îți mulțumesc pentru încrederea acordată prin această stea. știu că nu e îndeajuns, dar mă voi strădui să nu dezamăgesc.
poate pentru unii pare plictisitor acest drum tatuat de mine, dar nu pot scrie numai ceea ce simt, iar la anii mei mă îndrept înspre celălalt capăt.
și e firesc să aștern ceea ce simt. trăirea e de fapt a autorului și numai a autorului. cititorul poate doar să sesizeze starea, să o perceapă în felul lui și nicidecum să o trăiască.

și încă un mulțumesc pentru timpul alocat lecturii și analizei.
mă bucur pentru atenția acordată acestui text care nu-i altceva decât firimituri din viața mea.

stimă și considerație,
teodor dume,