Singura amintire care aduce iarna

Poezia aceasta imi aduce aminte de acei carnati gustosi care numai bunica stia sa-i prepare,avea o aroma aparte.
Simt izul iernii si al cetinei de brad prin versurile tale.
Daca esti interesat de aceea reteta,imi cauti adresa .te astept!
Cu stima,
Radun.

pornind colindul am vrut să aduc aminte, prin textul meu,de acel iz bogat pentru unii sau poate prea sărac pentru alții
și uite-așa, uitând sau amăgindu-ne, mai trece un an...
Cu deodebită stimă,
Teodor Dume

Te inteleg,de aceea doresc sa ma cauti la pag web a mea ,la adresa respectiva.ASTEPT.

Am încercat să depășesc unele neîmpliniri stilistice ale poemului și să extrag structura lui, filonul de inspirație care l-a preconizat:

A venit iarna și nu ninge
Nimic nu-mi aduce aminte de ea
Ies pe străzi să culeg mirosurile
De prăjeală, de piftie de casă, de cârnați
Și în timpul acesta guma de mestecat se izbește de dinți
Ca o carne de iască
Bate vântul prin buzunare
Dar mă opresc sub cetina importată
A unei dughene din autogară
Mă așez la o masă de scândură goală
Și ochii lucesc ca dintr-un fagure
Trag în piept mirosurile pe gratis
Și scuip guma.
Nu-i nici un cunoscut să mă cinstească
Și în sfîrșit ninge.
Mă ridic bucuros și sătul.
A mai trecut un an.

pentru osteneala de a vă apleca peste textele mele, fapt ce mă bucură mult de tot.
Poeziei,în varianta de sărbătoare pe care ați îmbrăcat-o, îi stă bine și vă mulțumesc. E un punct de referință pentru mine.
Cu aleasă stimă,
Teodor Dume

este ca m-a inspirat si nu numai cu aparitia unui autobuz in versul tau......iarna si piftia ei!!! merci de text imi voi cumpara ciolane

Mulțumesc de trecere.
Se zice că ciolanul în casă de sărbători aduce sărăcia, evident nu vine cu autobuzul...
deși autobuzul și piftia îmi aduc aminte de casa părintească
și de \"motanul din valiză\"
Vă mai invit prin autobuzul meu. N-o să primiți bilet din simplul motiv de-a nu mai avea pe ce să scrieți.
Cu sinceritate,
Teodor Dume