un fel de reflecție

cred ca moartea nu va veni niciodata ca un oaspete!:)
dar daca poetul simte asta, inseamna ca e impacat bine de tot cu viata lui si pregatit sa-si urmeze drumul mai departe, dincolo de ea, constient fiind de propriile himere.
poemul "se misca in ritmul unor batai de inima", dar in camera copilariei nu se mai poate intra, doar de iubit se poate iubi indiferent de anotimp...

Domnule Dume, iertată-mi fi sinceritatea, dar aici nu văd
nici metafora nici esența...

Aveți ceva grăiri poetice, dar cu o floare...

Toate bune!

nuța crăciun,
ai mare dreptate:/de iubit se poate iubi indiferent de anotimp/

mulțumesc pentru trecere și comm

ștefan petrea,
am fost unul dintre oaspeții paginilor tale și m-am bucurat de multe ori de ceea ce am găsit, iar uneori mi-am permis să vin cu ceva constructiv și benefic textului, (dovadă ultima mea trecere pe care nu ai remarcat-o sau ai dat "ignore" ori intervenția mea pe text ai interpretat-o greșit).
mă bucur sincer de trecerea ta dar și de acel lapidar comm care nu-mi spune mare lucru. m-am așteptat, în urma constatărilor de gen:" nu văd metafora și nici esența", ca să vii cu câteva sugestii care să-mi îmbunătâțească stilul și chiar să-mi dai câteva indicii care să ducă la găsirea metaforei și a esenței, dar cum cu o floare..., m-am retras în mine pentru o clipă și mai apoi am pornit înspre acel adolescent de acum 45 de ani care din când în când scria la poșta redacției și i se răspundea gen: "aveți ceva grăiri poetice" sau aveți o gândire matură, merită să continuați.
îți mulțumesc deși cred eu că "sinceritatea" din titlul commu-lui nu îți aparține.
te mai aștept cu mare drag și-n alte dăți

cu sinceritatea unui OM

Domnule Dume eu sunt prea mic să dau îndrumări lirice
unui titan al poeziei de esență, așa cum vă percep eu...

Textul de mai sus nu rostit nimic în mine...

Atâta tot...

Cu prietenie!