Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

prin lumina lumânărilor

volum: azil într-o cicatrice

1 min lectură·
Mediu
mișc privirile dintr-un colț într-altul
și nu spun nimic
am o teamă stranie și
teama asta
mă face să-l rog pe Dumnezeu
să se așeze pe patul în care
cândva
o visam pe mama
dragostea mea poate fi unicul detaliu din noapte
care să-mi amintească cine sunt
ce bine ar fi să fie totul la fel
prin lumina lumânărilor aprinse
văd un chip și mult prea mult întuneric
cineva pășește prin interiorul meu
ca printr-un sanatoriu
e liniște și e frig...
022.634
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
81
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “prin lumina lumânărilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14066799/prin-lumina-lumanarilor

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Cineva pășește prin interiorul tău ca printr-un sanatoriu, poate fi un medic care-ți operează angoasele și ipohondriile pentru a scăpa de teama stranie și de bolile imaginare, poate fi Dumnezeu efectuând o vizită intempestivă și inopinată, pentru a verifica legătura dintre sine și divin, sau poate fi fantasma unui chip drag, vibrând și tremurând în lumina lumânărilor aprinse.
E liniște și cald în poezia ta.

0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
pentru oprire și commm.
da, poate fi orișicine; un Dumnezeu sau o altă umbră care așteaptă la fiecare capăt de drum.

mulțumesc și stimă
0