așteptarea, o execuție lentă

dar și necesar să vorbești despre moarte, ca muritor. Și apreciez aici comparația ieșirii. E punctul forte al poemului. În jurul acestui punct se construiește o zicere profundă, ce atinge fiece cititor. Calmul, acceptarea, denotă înțelepciune. La ce revolta? Pentru că \"încă\" arată curiozitate, liniștire dar și așteptare. E un poem atît de profund, încît înțelegerea lui naște țipătul \"evrica\". Poate că explicația dintre paranteze nu e neapărat necesară.

mulțumesc LIM,
pentru trecere și semnul tău benefic. ești un oaspete așteptat cu drag.
cu prietenie,

E genul acela de liniște pe care o știi și o asculți, \"infrasunetele\" pentru care timpul îți ascute simțurile. Liniștea care vorbește despre sfârșitul iminent, o constantă...
e multă așteptare dar și împăcare.
Frumos!
am citit cu plăcere,
Cristina C

un poem în care \"negrul câștigă mereu\", parcă viața se vinde la negru și trecerea se face printr-un exchange, în care orții depășesc orice valută!

Ottilia Ardeleanu

cristina, ottilia,
mulțumesc mult de trecere și semn.