Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Doamne!

carte: moartea, un fluture alb

1 min lectură·
Mediu
unii spun că nu exiști
decât în teorii
dar
ce contează dacă
trăiesc printre oameni
și simt la fel
poate fi o regulă
sau un fel de indiferență
dar știu că atunci când
te apropii și-mi asculți inima
în interior se produce o mișcare
o diversitate de lucruri și
lumea mea e perfectă
din mine pleacă cuvinte știu
mâine va fi altfel
stau și privesc îndelung oamenii
care spun că nu exiști
las indiferența la o parte
și te strig
doamne!
poate că nu-i cea mai curată rugă
trimisă spre tine la ceasul din noapte
când toate cuvintele dorm
și doar câteva liniști fac impresie
o singură dată ascultă-mă
în singura zi în care vreau
să mă privesc prin
curbura liniei din palmă
e o zi importantă
în cazul în care nu ai fi
aș putea tot atât de bine să
înjur să slobod urletele din mine
printre lucruri
nu se va întâmpla nimic
doar o mică turbulență
ca o diversiune ar devia
umbrele din zi
mă privesc atent
nu nu par convingător
dar vreau să-ți mai spun
o singură dată sub această noapte
doamne!
o stare de neliniște mă sufocă
094519
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
191
Citire
1 min
Versuri
43
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “Doamne!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/13943395/doamne

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@liviu-ofileanu-0031832LO
liviu ofileanu
Teodor Dume,
pentru recepția adecvată a acestui gen de poezie umilă - gen Juan de la Cruz, avem nevoie măcar de liniștea dinaintea unei rugăciuni.
Cotidianul abundă în ispite și lucruri care ne fac să ne simțim neputincioși, dar rugându-ne astfel, chiar și prin vers - Cineva acolo sus ne aude.
E un poem în apărarea lui Dumnezeu, Cel la care ajungem cu toții după câteva cărți, fiindcă noi ne măsurăm zilele în capitole.
Cu stimă, liviu ofileanu
0
@ioan-barbIB
Ioan Barb
\"doamne!
o stare de neliniște mă sufocă\",
într-o asemenea stare, dacă cititorul nu ia seama, aude Dumnezeu. Remarcabilă tema și începutul acestui poem-confesiune, care are o abordare lirică deosebită.

\"poate nu-i cea mai curată rugă\",

remarc starea de smerenie, starea în care strigi cu sufletul și aștepți un semn. Fără să premeditez, citind ultima parte din poem mi-a venit în minte un deosebit verset al profetului Habacuc, cap.2 v.17, Vechiul Testament:\"chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da nici un rod, rodul măslinului va lipsi, și câmpiile nu vor da hrană ... eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!\". Un mesaj heraldic acest poem. Cu bucuria lecturii, Ioan.
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
liviu,
prezența ta mă bucură de fiecare dată și știu că o faci cu sinceritate.
da, este un poem în apărarea lui Dumnezeu.

multă stimă,
teodor dume,
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
ioan,
mă bucur c-ai pătruns în taina cuvântului punctând întrutotul acele stări prin care ne simțim viața, așa cum e, aici pe pământ. te mai aștept

cu sinceritate,
teodor dume,
0
@george-daryoungGD
George Daryoung
frumoasă rugăciunea ta prietene, chiar dacă ”nu-i cea mai curată rugă„, pe mine m-a impresionat.
0
@anni-lorei-mainkaAM
Anni- Lorei Mainka
plapind si blajin - o indreptare spre SUSUL de dincolo de noi - incercarea ta e smerita, astfel chinul nu doare...pe la final e un typo \"vreau\"...
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
pentru sinceritate și modul în care ați intrat în starea definită de mine.
vă mai aștept

același,
teodor dume,
0
@doru-emanuel-iconarDI
Doru Emanuel Iconar
Sigur nu e cea mai „curată rugă”, dar Domnul nu are nevoie decât de gândul nostru îndreptat spre El și atunci: „se apropie și ne ascultă inima” iar „în interior se produce o mișcare /o diversitate de lucruri și
lumea noastră e perfectă”.
Teodor, cât am lipsit ai schimbat puțin registrul și asta e bine.

Doru Emanuel
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
ai lipsit cam mult, doruleț.
și totuși ai revenit cu un comm ce mă face fericit. te mai aștept

cu prietenie,
teodor dume,
0