Început de poveste fără final...

Mi-a spus un amic că cel care scrie poezie e o ciudățenie urlătoare cu ochii rotunzi și mici in buzunare are doar bucățele de hârtie un creion sau un pix eu am scris și încă mai scriu poate oribil de prost și-n buzunare am doar șervețele de hârtie un creion sau un pix dar de ceva timp am început să tac și nici nu mai scriu pentru că mi-am dat seama că urletul e pentru un animal rănit