ștefan ciobanu

: pluralul dvs. din debutul comentariului ma pune pe ganduri. ctiti in grup?
as fi onorat sa imi aratati la ce simboluri faceti referire cand spuneti:
\'\'Un text care, la o primă lectură, poate părea încărcat de simboluri...\'\'

\"își întâmpină moartea în șoșoni\" de ce pretiozitate. gratuita mai pot intelege.

interesant ca in final apare persoana I.

\'\'Cu unele corecturi și tăind, pe ici, pe colo, se poate ajunge la un poem bun, valoros.\'\'
corecturile ar reface textul in alta maniera. si, daca as face acele corecturi, imi garantati dvs. domnule Ioan Jorz, ca nu o sa apara alt crtic, cu alta varianta?

de unde stiti ca textul nu a fost deja tiparit?

in rest, sper ca ati avut o lectura, cel putin, neplicticoasa.

: aici sunt doua planuri. ambientul si asteptarea. bine redate ambele. placut haiku.
la buna citire

: ionut(iertare, ai postat cand scriam raspunsul anterior)
\'\'citesc cărți pentru că au forme de aripi\'\'
nu spune acelasi lucru cu
\'\'citesc cărți pentru că au NEVOIE de aripi\'\'
/
\'\'pe scaunul de pe verandă
rămâne mereu ABSENTA
care se dă în balansoar\'\' iara spune altceva.
recunosc, absenta care se da in balansoar si nevoia de aripi sunt mai poetice. dar eu nu folosesc acest registru aici. nu prea il folosesc in general. cum am spus, finalul l-am vrut sa fie vizual. am vrut sa redau o pustietate, o gradina in care este doar un scaun ce se clatina sub forta vantului. fara sa fie nimeni in preajma. eu zic ca am reusit foarte bine. crezi ca ar fi fost acelasi efect cu acea absenta, care filosofeaza inutil versul aici?
oricum, multumesc de interventie si de punctul de vedere argumentat.

: madalina, ai intuit bine familiaritatea tarnului si mamoseniilor. tin de personal.

mariana, mesajele tale au ajuns la mine.
cat priveste acuzatia de clona: nu. mai incearca.

: india in poezie. frumos si cuminte. chiar daca inceputul e cam stangaci. eu l-as scoate, face poezia prea personala:) (ma refer la primele doua versuri)

: mihai, vezi raspunsul pentru silvia.

: o sa raspund doar la titlu, restul te las sa intelegi cat poti si tu.

se spune ca astfel de capacitati, cum ar fi respiratul sub apa, tin de niste puteri supranaturale pe care omul le capata in urma unui instructaj spiritual(se numesc siddhisuri). numai ca, religia suprema, cere ca omul sa nu fie atras pe drumumul lui spre Iluminare de ele.
numai bine, si multumesc de semn.

: interesant poemul. oricum altceva decat ce citeam la tine. imi place revenirea din final. totusi ar trebui bolduit mesajul poeziei. ideea nu e rea.
seara buna

: catalin, forest gump este un film care nu are cum sa nu alerge prin fiinta celui care l-a vazut. multumesc de trecere si semn.

alexandru, morfina are harul acesta.

gena, virgula e necesara. se cere.

andrei, o sa ma tin. cred ca ma voi tine de virgula.

leo, si eu tin la aerul care se da in balansoar. chiar cred in el. cat despre aglomerare ai ceva dreptate. textul era mult mai plin, dar am taiat la greu.
multumesc de stea. apreciez

mihaela, este o imagine vizuala acolo, la final. daca te-ai oprit la ea, inteleg eu ca iti plac filmele si tie.

va multumesc de popas, si de randurile lasate la aceasta poezie.
multumesc si lui Vasile Munteanu pentru steluta rosie.

\'\'ieri
păsări trecute prin urechile acului
mi-au cusut cămașă de drum\'\' o imagine de toata frumusetea. pacat ca urmatoarea e pripita
\'\'eu număram câți pași au rămas între poate și trebuie\'\'
sa nu mai zic de
\'\'cum
îngheață-n aripa de greier
secunda.\'\' (esti destul de imprevizibila in imagini, ceea ce este bine, aici nu puteai gasi ceva pe masura restului?)
finalul este iar scapat:
\'\'s-o cureți
de pleava numită
speranță.\'\' nu se compara cu
\'\'depărtarea aceasta.
un concert pentru vioară și sabie\'\'.
nu mi-o lua in nume de rau, dar eu zic ca ar fi bine sa pastrezi tonul, acesta cu vioara si sabie, si sa refaci restul, cum ar fi secunda, speranta. ca e pacat, zau.
simt ca s-a si muncit putin pe ea, asa este?

: \'\'să caște luna\'\' poate sa fie o imagine buna, am vazut-o intr-un generic la desene animate, dar daca vine si lene, se duce din frumustet mult de tot.
desigur ca o sa mai revin, trebuie sa fie cineva care sa te faca sa repostezi un text cu potential bun :D

: mi-a placut nult. pornind de la titlu care mi-a adus aminte de \'\'nu poti sa te scalzi de doua ori in acelasi loc\'\'. aici la tine rasaritul este scaldatul iar locul soarele.
poezia vorbeste despre tine, despre viata ta, mascat. as purtea spune ca redai doar ce a ramas dupa, ce s-a asternut, nu istoria faptelor. iar ce s-a asternut s-a transformat in rid si iese din pamant, dupa cum bine spui.
minunat de poetica intrebarea:
\'\'să mă închid – unde? – să-mi fie
aceeași liniște ca la început\'\'
o poema de exceptie, care totusi are samanta de optimism necesara marii traversari
\'\'se izbesc
dar praful aripilor îmi provoacă râsul\'\'

o poezie cu totul speciala aceasta.
numai bine

: in prima strofa as incheia asa
\'\'să nu i se sfarseasca chinurile\'\'
iar imaginile
\'\'să caște luna de lene\'\'
\'\'Să nu blestemăm vulturii ce se înalță
cu bucăți din ficatul nostru\'\' mi se par prea lenese:)

per ansamblu poezia indeamna la citit, mai ales prima ei parte. are imagini care surprind, si se vor prinse intr-o hora.

de la alesul intre un chin si altul eu am citit o cu totul alta poezie, una mai slaba. nu consider impediment folosirea in doua strofe a cuvantului chin

: ionut, daca raman unele imagini din poeziile mele tot este bine.
razvan, multumesc de trecere si citire.
seara buna

: ce trebuie oare sa faca poetul? sa inventeze mereu imagini noi? se mai pot inventa acum? sau sa mearga pe cele deja folosite, intrate sa zicem intr-un subconstient colectiv?
eu nu condamn imagini gen lacrimi de sange. cadrul aceste poezii o cere. in schimb nu imi place motivul propriei damnari, acei ochi frumosi care ma duc cu gandul la manele.
\'\'Mă predau astăzi întunericului și părăsirii,
Îmi sfâșii ultimele fărâme de umanitate...
M- ai trădat,inimă, pentru doi ochi frumoși,\'\' acei ochi frumosi parca ar fi toporul lui danila cazand in balta.

: frumoasa poezia. imi plac rimele si imbinarea imaginilor, curgerea lor.
am retinut
\'\'privirea furtună și gândul șarpe
pleoapele-nchise, năluci pe sub ele\'\'

: v.v. multumesc de sugestie. va ramane casicumul meu, e mai concis.
casicumurile iti dau o viata aparte, si vezi lucrurile altfel prin ele.
mai multumesc ca ai vazut pe acel \'\'de parca\'\'. credeam ca el chiar, nu se vede. dar nu e asa. unii doar nu se vad pe ei. si asta ii scuza.

mihai, acel stop am vrut sa fie pe un detaliu. nesemnificativ, dar detaliu.
multumesc de revenire.( oarecum tu m-ai impins sa gasesc alt final).

traian, sfintii duc imaginea mai sus. o extrapoleaza. atata tot.
ingeri pot fi si atomii lui democrit, care se bucura.

: ionut, incantat ca ma urmaresti, ca imi citesti poeziile. adevarul este ca ai si ce sa inveti din ele (ca tehnica, ca idei pentru urmatoarele tale nuvele sf. apropo poti sa te inspiri daca este nevoie). pei cum altfel sa fie daca tu faci o comparatie cu o poezie referitor la o bula. acolo era de apa minerala(vad ca ti-a placut de ai tinut-o minte), si erau bulele. acolo merg vertical, adica de sus in jos. aici este doar o bula si merge orizontal, adica de la dreapta la stanga. ideea e alta desigur. fa semnul crucii si ai sa intelegi care e orizontala care e verticala.

acel de parca, ionute, este pus special sa se repete. si de 3 ori.

de ce normal sa incep cu versul al treilea? la mine in poezie nu este nimic normal, deci...

in intersectie poti foarte bine sa vezi tramvaiele de la un capat la altul. nu e obligatoriu sa faca dreapta sau stanga.

cat despre ideatica poeziei mele(wow! cum suna), ca fiind ca cea a unui copil de 3 ani, e si mai bine. nu spunea Isus \'\'Lasati copiii sa vina la mine!\'\'. deci tot raul spre bine.

in concluzie, tras de par comentariu tau. poemul are puncte slabe dar din pacate nu le-ai atins.

: parca ar fi Parcul Carol (Libertatii cum i se mai spune).
totusi, daca broasca este agatata de un podet, cum pare o frunza care pluteste pe apa? acel deodata este in plus (unde mai pui ca eu as vedea si o virgula pe acolo).

: petruț, cum spuneam, la final mai lucrez. am găsit deja o alta variantă care, cel puțin este în ton cu poezia.
mulțumesc de trecere