SVStanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
ar accentua începutul
Pe textul:
„Fântâna din care bea Dumnezeu" de Teodor Dume
multă bere gambrinus am cărat cu spatele, prin autobuz, până în agronomie, unde o vindeam
un jurnal, o poveste, o nostalgie care poate oferi emoție unei generații (cred)
ar fi interesant de văzut cum ar suna o cronică scrisă peste vreo 200 de ani
poate vor face niște documentare să înțeleagă lumea cum a fost
spor!
Pe textul:
„gambrinus" de Leonard Ancuta
bucuros să aflu că place
am mai spus și altor colegi de pe acest site,
as prefera să îmi lăsați semn părerile voastre,
indiferent că sunt negative sau pozitive, pentru mine sunt constructive,
folositoare și onorante,
mai puțin sunt curios de acele steluțe...
mai ales dacă textul pare să nu fie tocmai strălucitor
mulțumesc!
Pe textul:
„ziduri sub oase" de Stanica Ilie Viorel
"peste cei care vin însetați și obosiți"------------ celor care vin însetați și obosiți
"sau poate aș putea fi"----------------- aș putea fi
"pe lacrima căzută pe fundul fântânii"---------- pe zidul căzut pe fundul fântânii (fântâna este zidită din lacrimi)
"și va da apă curând"----------- îți va potoli setea curând
"să nu mă faci Doamne
să obosesc în zadar
ori
lasă-mă să fiu cel care sunt..." la partea aceasta din final aș renunța, pare o rugă în contradicție cu ideea poemului
care arată altfel de dorințe (ori fântână, ori șarpe... în final vrea să fie așa cum este, arată o nehotărâre)
oricum ar suna mai bine (cred)
ajută-mă Doamne
să nu obosesc în zadar
Citit cu plăcere!
Spor!
Pe textul:
„Fântâna din care bea Dumnezeu" de Teodor Dume
numai bine!
Pe textul:
„unde se află conținutul" de Stanica Ilie Viorel
dacă nu reveneai pe text puteam să jur că deja corectasem după ce mi-ai
transmis observația inițială
bun un Silvestru la casa omului:)
Pe textul:
„filă de jurnal" de Stanica Ilie Viorel
toate cele bune!
Pe textul:
„Ghicitoare 629" de Miclăuș Silvestru
și de ar fi poezii fără nici o valoare, lipsa de sensibilitate în fața unui act de jelire
confundând asta cu o frustrare, îmi pare josnic
chiar nu mai înțeleg nimic!
păcat!
Pe textul:
„Ultima noapte cu tata" de Teodor Dume
unde nu prinde textul la cititor cred că e nevoie să se afle, așa mai iese și autorul din cochilie
să aplaudăm mereu consacrații?
Pe textul:
„te-ai căsători cu o oarbă?" de Leonard Ancuta
are și silabă bisată și înmulțită
Pe textul:
„Ghicitoare 629" de Miclăuș Silvestru
la acea revoltă
chiar nu e loc de un tranzit acolo?
asta ai dorit?
că e cam ca și când valsezi și apoi vine partea aia cu discul zgâriat care
strică farmecul clipei
nu zic că ar fi rău, dar prefer prima parte :)
spor!
Pe textul:
„votez primăvara " de Ottilia Ardeleanu
l-ai și încadrat la "gânduri"
dar eu am observat că este și o creație,
textul având rigori în ceea ce privește prezentarea,
de aceea am făcut referire la compunere/ compoziție
pentru că nu se rezumă la o expunere a gândurilor, ci invită la meditație
deci, nu e rost de tăvăleală:))
Pe textul:
„un robot se apropie și încearcă să ia pulsul creației" de George Pașa
nu l-am folosit în sensul acela
dar, am reținut că te deranjează și mai mult de atât
că este posibil ca și alții să interpreteze sensul (secundar dealtfel) în același fel,
așa că voi căuta să îl înlocuiesc
Pe textul:
„un robot se apropie și încearcă să ia pulsul creației" de George Pașa
în înțelegerea mea compunere= compoziție
nu am simțit niciodată ca sens peiorativ termenul "compunere",
nici chiar în sensul celui folosit în școală
am notat observația ta
mă documentez în legătură cu sensul cuvântului și dacă
ai dreptate, voi evita folosirea lui în astfel de situații
Pe textul:
„un robot se apropie și încearcă să ia pulsul creației" de George Pașa
dar merge varianta cu "capătul eternității"?
" Timpul cristalizeazã esența materiei
Ca o reflexie pe un geam înghețat
Înflorește în crãpãturi spre margine
Se sparge şi cade în neant."
altfel nu înțeleg acordul în varianta asta:
"Timpul cristalizeazã esența materiei
Ca o reflexie într-un geam înghețat
Ce-nfloreşte-n crãpãturi spre marginea ei,
Se sparg şi cad în neant."
spor!
Pe textul:
„La capãtul eternitãții" de Cojocaru Valentin
ca și când totul ar fi o fabulă și la final se încheie cu morala
cred că poți să ne propui o prezentare mai reușită decât aceasta
spor!
Pe textul:
„te-ai căsători cu o oarbă?" de Leonard Ancuta
mai ales prima strofă!
apoi, îmi pare o paranteză care are rolul de a invita la, ceea ce aș numi, episodul următor
probabil că îmi scapă ideea de bază (am mai pățit pe textele tale),
poate că liantul este dat de titlul poeziei, despre care ar trebui să mă documentez ca să îi înțeleg rostul
spor!
Pe textul:
„Noceur" de Antonia-Luiza Zavalic
cuprinzător și atent ca idee îmbrăcată în metafore
se asortează toate
spor!
Pe textul:
„despre mine" de Ștefan Petrea
chiar dacă se dorește chiar mai mult de atât
îmi pare prea mult spus "întuneric"
în ideea că în contrast se dorește o uniformizare, o liniștire a tumultului de culori
spor!
Pe textul:
„E mult prea mult" de Talabă Nela