Poezie
La capãtul eternitãții
Din credințe
1 min lectură·
Mediu
Timpul cristalizeazã esența materiei
Ca o reflexie într-un geam înghețat
Ce-nfloreşte-n crãpãturi spre marginea ei,
Se sparg şi cad în neant.
Vechii demoni strãlucesc pe degetele stãpânilor noi
Ca diamante ce amintesc de viața de înapoi
Şlefuite în stele de un nou soi
Ce fuzioneazã gusturi nemaigustate
Şi trãiri nemaitrãite.
În final, nimicul s-a întors în nimic
În noi, foamea de pãcat ce a crescut,
Iubirea cu sete de nepotolit,
Au ars, s-au stins spre întuneric,
Spre infinit.
Vuietul atomilor s-a oprit în vid,
O mamã ce-mpinge fãtul cu-al ei strig’,
Plin de teamã… spre necunoscut
Spre un zero absolut.
031.207
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cojocaru Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Cojocaru Valentin. “La capãtul eternitãții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cojocaru-valentin/poezie/14178101/la-capatul-eternitatiiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ELDistincție acordată
Tego are dreptate când spune:
,,cam apocaliptică"
Dar ce este eternitatea!?
Printre stelele ei așez și eu o plăpândă steluță...
,,cam apocaliptică"
Dar ce este eternitatea!?
Printre stelele ei așez și eu o plăpândă steluță...
0
CVMulțumesc pentru steluță!
Acordul este la plural, nu doar timpul se sparge, ci şi crãpãturile (aluzie la un spațiu multidimensional), geamul, materia. Ideea este de plural (tot / toate).
Acordul este la plural, nu doar timpul se sparge, ci şi crãpãturile (aluzie la un spațiu multidimensional), geamul, materia. Ideea este de plural (tot / toate).
0
dar merge varianta cu "capătul eternității"?
" Timpul cristalizeazã esența materiei
Ca o reflexie pe un geam înghețat
Înflorește în crãpãturi spre margine
Se sparge şi cade în neant."
altfel nu înțeleg acordul în varianta asta:
"Timpul cristalizeazã esența materiei
Ca o reflexie într-un geam înghețat
Ce-nfloreşte-n crãpãturi spre marginea ei,
Se sparg şi cad în neant."
spor!