Stanica Ilie Viorel

Iulia
Stanica Ilie Viorel
[29.Jul.24 20:03]
este evident faptul că nu jignești,
dacă spui cu albi, cu roșcați, cu înalți... nimeni nu se simte jignit,
dar sacă spui cu negri, cu grași, cu urâți... cineva se va simți jignit,
că așa e lumea, azi...

nu este clar din ceea ce spun că exact același lucru îl gândesc?
să spui "Cu negri..." mie nu mi se pare nimic peiorativ sau rasist,
ți-am făcut o recomandare luând în considerare percepția lumii ăsteia

te-ai lăsat atrasă în capcana personajului care avea el de comentat textul, dar n-a mai
putut să o facă din cauză i s-a pus negru în fața ochilor
și în stilul lui caracteristic inventează subiecte ca să aibă apoi ce dezbate pe aici

Iulia, tu chiar nu vezi ce ping-pong fac câțiva cu tine (cu tine, că nu vin cu sfaturi constructive sau critică pe text)?
Aici nu mai este un forum, pentru că tot mai mulți au ales să se retragă din fața unor indivizi care folosesc spațiul acesta doar pentru a refula.

Eu zic că nu merită!
Îți doresc toate cele bune!

Valerică?
tu vezi ce aberații scrii?
obișnuiești să te ascunzi după cuvinte la fel cum te ascunzi pe aici sub un nume
unde vezi că am spus eu ceva despre toate aberațiile pe care le pui alături de numele
meu (real, că am sânge în instalație, nu ca tine care îți ascunzi identitatea) folosind aceeași tehnică de manipulare: Ilie a insinuat, Ilie crede...
în text este vorba de oameni de culoare, nu de catedrale, cap prins de noaptea minții și alte aiureli pe care le debitezi doar ca să arăți pe aici că ai răsfoit iar google
în lumea reală cei care își asumă existența, nu anonimi care stau ascunși, mai știu cum se reacționează în astfel de situații
a fost un exemplu clar al unui arbitru român care s-a exprimat atât: "jucătorul negru" și s-a trezit cu acuzații aberante
tu faci diferența între o recomandare și un punct de vedere?
mai și gândește înainte să te scapi pe aici prins în propriile frustrări

versiunea veche pe agonia?

se spune că margareta nu se dă la nuntă pentru că ar aduce despărțirea

nu ajunge la nuntă, nu?
din floarea miresei nu se face buchetul miresei?

este evident faptul că nu jignești,
dacă spui cu albi, cu roșcați, cu înalți... nimeni nu se simte jignit,
dar sacă spui cu negri, cu grași, cu urâți... cineva se va simți jignit,
că așa e lumea, azi...

poezia fiind un act de creație universal, nu doar mioritic, e mai de folos să
evităm
dar, poți lăsa cum crezi că se pune în valoare ideea
fiind vorba de Rep. Dominicană, se înțelege despre ce este vorba

spor!

așa l-a prins și pe Ceaușescu
au avut grijă alții să se prefacă

dar asta nu înseamnă că ești un prefăcut, ci e doar o atitudine
de superioritate poetică, nu-i așa?

izgonire și nevoia de regăsire a sinelui
care se vrea dincolo de bula sa,
dar nu-mi este clar, felicia este o personificare, sau o persoană?

dar în loc de negri aș folosi localnici

altfel, aș spune că e același gen, din ciclul " delirul personajului ostatic... din mine", fragment dintr-un scenariu, ceva

PS: - invităm personajul să mai stea la plajă, că pare din marmură

starea (senzația) care a condus la scrierea acestor versuri
și rescris
căci (îmi pare) o formă grăbită
repetând cuvintele, în acest caz, nu accetuează, ci doar umple spațiul

chiar m-a amuzat chestiunea cu fursecul poetic și, pe bune, așa este!

nu eram sigur că s-a descoperit focul înghețat, altfel aș fi scris ceva și despre asta

oricum, ca discuție, nu mi-am propus să ofer ceva poetic aici, chiar setasem ca fiind din secțiunea "gânduri", probabil c[ nu este nimic nou ;i m-am entuziasmat degeaba

aceleași cuvinte plate puse in forme de fursec poetic. poate crezi ca ai transmis ceva, dar nici măcar cât ar transmite un foc înghețat nu ai reușit

aiureli de clasa a IX-a

îmi droghez visele cu fiole de realitate pură - ăsta e vers de dat pe spate aurolacul care iese din canal și dă cu capul de realitate, sau ce?

ne va duce pe toate canalele acolo unde n-a pătruns niciodată dragostea - uite vers de dus la facultatea de medicină, poate așa înțeleg studenții ce e cu canalele și cum se desfundă ele

ce să mai zic?

pare că te-ai autosabotat cu acest text

intenție de a folosi elemente introductive pentru esența în sine
mă face să mă întreb dacă nu este o expunere cu rol de epatare, mai ales că se pleacă de la un sofism (că moartea ar putea ucide)
adică, multe ar putea fi aduse în discuție
îmi vine pe repede înainte "noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii..." aveam și noi niște așteptări, nu?
pe de altă parte, fiecare motiv prezentat mă face să caut perspectiva dezamăgirii generate de acea situație, și starea de meditație survine, deci nu-i surplus
mi-a plăcut in mod deosebit finalul, de la negocierea aia cu vânzătoarea, și femeia care te omoară câte puțin, dar și dezamăgirea provocată de mayași- despre care aș reformula, în loc de "ultima" aș folosi "marea", că a trecut mult de la termenul prezis și probabil sfârșitul lumii a mai fost ratat de câteva ori de atunci

spor!

material vorbind, cei cărora le-am dăruit cărți vor fi bogați peste 2000 de ani,
să îngrijiți de ele!

ar fi ceva ca și femeile să-și aleagă masculii la fel
parcă îi văd pretendenții după ce dorita se plesnește de pământ:
- hai băieți să bem o bere, până își revine...

eu mizez pe libelulă

uimitor!

libelula se leapădă de exoschelet și își dezvoltă aripile
îi rămâne, ca o nălucă, conturul mort
pe un pai

mai cumpără scriitorii carte? nu s-a înfundat roata ca la caritas?
că, la câți scriitori sunt în România, raportat la numărul de cititori, cui i-aș vinde eu? ce?
să fim realiști, un cititor alege de pe raft conform referințelor, mai rar din curiozitate
să mai ocup și eu spațiul pe raft? nu se face!
mai ales că cele două volume ale mele sunt grele (la propriu!)
nu doar că îți face franjuri creierul, dar îți poate sparge capul căzând de pe raft

d'aia nu vând eu cărți, te poți trezi cu protecția consumatorului pe cap

că e vorba de un comentariu-parodie

de observat linia într-un amestec de simboluri
care dă impresia că se îndepărtează imaginea
tocmai când ești gata să o atingi

să iei la mână toate aceste propuneri și să nu lași
să se dezlege firul poveștii, nu e ușor
dar, așa cum stropii mărunți care se ridică, rebeli, fac să fie mai frumoasă căderea apelor dintr-o cascadă,
cam așa și "umplutura"
sau, cum ar fi scorțișoara aia în plăcinta cu mere (măr ras din cele două jumătăți)

spor!

să fie de adăpost și de fereală în fața ochiului
și a lui TOPEALĂ
și-o rugă să se RĂCOARE

cu mulțumiri!