Poezie
primul foc & drumul spre casă
1 min lectură·
Mediu
îmi droghez visele cu fiole de realitate pură
și gondolierul meu are un nume care te duce cu gîndul la monede
poate într-o zi te voi plimba prin veneția mea vineție ca ochii roși de nesomn
îl voi lega să nu te vadă să nu te atingă să nu te miroase îl voi lega
de cel mai greu gînd cum au fost ascultătorii de radiouri
atunci cînd welles îl interpreta pe wells
ne va duce pe toate canalele acolo unde n-a pătruns niciodată dragostea
să facem noi primul foc și vom înlocui luminițele din brad
cu stele adevărate făcute de cel care a inventat viața
și pentru oameni și pentru șoareci și pentru cel care încă mai doarme
pe cruce pentru că înălțarea are o întîrziere cît toate trenurile
îmi droghez viitorul cu glicemia ce urmează sărutului
și viitorul nu mai știe drumul spre casă
03765
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “primul foc & drumul spre casă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14181700/primul-foc-drumul-spre-casaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
aiureli de clasa a IX-a
îmi droghez visele cu fiole de realitate pură - ăsta e vers de dat pe spate aurolacul care iese din canal și dă cu capul de realitate, sau ce?
ne va duce pe toate canalele acolo unde n-a pătruns niciodată dragostea - uite vers de dus la facultatea de medicină, poate așa înțeleg studenții ce e cu canalele și cum se desfundă ele
ce să mai zic?
pare că te-ai autosabotat cu acest text