Stanica Ilie Viorel

Acest text îţi aparţine: Poţi edita/corecta acest text.

aceasta este opţiune la îndemâna oricărui utilizator
urmând calea, textele se pot şterge

ca fiecare utilizator, zilnic, să lase un minim comentariu (chiar şi fără vreo explicaţie suplimentară) de genul:

iată poezia mea de azi!

pentru popas şi apreciere, Teodor
aş spune, văzând cele două strofe la care faci referire, că nici nu le-am scris eu, ci chiar de către Teodor Dume, atât de mult se mulează pe fiorul tematic folosit adeseori

despre care cred că ar trebui regândită

am luat din ea ce-mi dă pe ritm,
pentru păstrarea măsurii ar trebui refăcută

Pe Măr în noapte-i poamă-amară
Şi dulce de sevraj în gânduri e
Cu raţiuni sub plete omorâte
Şi prea puţin de zis e-n călimară.

ultima strofă ar trebuie în loc de alb/pe alb... acea strofă este reuşită ca o concluzie a ideii de bază


versul 4 din strofa 2, la fel zic

nu se asortează ideea cu imaginile propuse în text

catrenul tău
am ajuns la poveste şi mi-am imaginat cu de-pilarea ar însemna o "dreaptă" judecată a poporului care, în destinul său, a luat sângele victimei asupra sa şi a copiilor săi

orice pilă se spală de şpan

mi-a plăcut!

într-un astfel de... ecou
ai reuşit să conturezi frumos şi sugestiv o stare,
iar tehnica reluării unor cuvinte, de această dată, oferă substanţă exprimării

mi-a plăcut!

pentru clarificările oferite şi pentru aprecierea ta
n-aş putea spune despre o poezie decât că îmi place sau nu
şi cu cât îmi va plăcea mai mult, cu atât o voi considera de nivel mai înalt (să zic aşa, cu toate că m-aş limita la varianta celor două categorii: place şi nu place
bineînţeles că la nivel de critică avizată ceea ce scrie, cum scrie, cineva, poate fi analizat şi astfel, precum spui, mai jos, mai sus, mai bine, mai rău...
cel mai probabil sunt la un nivel obişnuit, specific amatorilor care se bucură de de asta nu ca un scop al afirmării prin poezie, ci ca o evadare în poezie
fără să am un scop în acest sens, îmi este uşor să mă manifest fără vreo aşteptare
normal că mi-aş dori să aflu păreri, cu cât mai avizate cu atât mai binevenite ar fi, dar am observat cu minimă atenţie că pe piaţă există mult marketing de genul multilevel, o reciprocitate care produce doar iluzie, mercantilism, politică, orgolii şi frustrări
nu există nicio instituţie sau organizaţie care să promoveze în vreun fel, onest, vreun scriitor debutant (sunt doar încercări tardive, fără vreun efect consistent)
personal aş putea să folosesc tot felul de pârghii pentru a-mi crea iluzia vreunui statut de scriitor important, dar prefer să trăiesc altfel de iluzie- aceea că undeva, un cititor anonim se întâlneşte cu una din poeziile scrise de mine, vibrează şi se bucură de acea poezie

am speranţa că aici, pe agonia, cei pasionaţi de literatură şi de interacţiunea pe care o oferă siteul vor activa în număr tot mai mare, se vor bucura de părerile celorlalţi (fie chiar şi negative) şi vor lăsa semn sub textele colegilor de site, fără un subiectivism copilăresc, fără vreo frustrare, fără vreun aer de superioritate nejustificată

am tot spus: agonia ar trebui să reseteze sistemul acela de steluţari astfel încât printre aceştia să se afle cu adevărat inşi activi (de fapt ceea ce propun este reciproca condiţiilor de obţinere a statutului), astfel s-ar putea reactiva un interes, fie el şi bazat pe această "jucărie".

nu am citit până astăzi poezia despre care spui, iar astăzi am făcut-o pe fugă...
n-am reuşit să fac legătura între cele două texte, dar voi ţine minte observaţia ta şi voi analiza pe îndelete
eu şi poezia lumii, în general, dar cu cea mare, în special, am o conexiune, în sensul celor despre care spui, care tinde spre zero...
n-aş putea să aşez poeziile pe raft aşa cum le aşezi tu, grupat, pe stil, concept, gen, curente literare etc.

mulţumesc pentru popasul acesta care, iată, pentru mine, se dovedeşte încă o dată util

nepotu' lui peşte

dar, pe cine curăţă? cumva... de solzi?

de prezenţa voastră!
astăzi am citit de câteva ori opiniile expuse, cu interes, cu bucurie,
cu respect...
mă gândeam, de fiecare dată, să las un răspuns şi... răspuns n-am găsit, altul decât acesta, de mulţumire sinceră şi cu speranţa că astfel de comentarii, observaţii, veţi mai scrie pe site, indiferent al cui text, dar (de ce sa nu recunosc) dacă vor fi sub textele mele, cu atât mai bucuros :)

fir întins!
cel mai băftos e ăla care prinde crapul
... dar cel mai mult se bucură studentul care ia un 5...muncit:)

şi e una reuşită

mi-a plăcut

şi frumos, atât prin tehnica dublului înţeles, dar şi prin
ideea care se susţine din titlu până la final
zic că e un poem reuşit

felicitări!

pe placul meu, în care găsesc atât peisajul bine redat,
cât şi propunerile care conduc spre starea meditativă

felicitări!

toţi drujbarii mîncă ce-au pus la pachet
şi fac glume-n iarbă, lângă bălării
despre urşii care, fără de parchet,
vor dormi la iarnă chiar prin... drujbării

acompaniat de o cobză

oscarul sau mai ales
o doamnă

poate şi alt titlu :))

şi corectez acolo copiii- toţi copiii din noi

ai amestecat sare, cu zahăr, cu lapte, cu....
erotic,vulgar, romantic, cu...

luna aceea care se vede în lac e de umplutură, dacă doreşti să o duci în peisaj, ar mai trebui adăguat ceva despre cum ea pe afară, poate din pudoare îşi vede de ale sale

morţii tăcerii... cred că trebuie regândită exprimarea

e ceva în textul acesta, dar cred că vulgarul acela doar strică, putând foarte uşor să fie înlocuit cu ceva care să susţină erotismul

îmi place partea asta: noaptea e o copilă naivă
îşi coase rochiţa cu aţă zdravănă de mister
îi înfigem în palme acul strigătului
să ţină sângerarea morţii
şi de cât ne încolăcim braţele pe după noi
în oglindă-i doar unul

spor!

ai oferit o interpretare cu rost şi deloc naivă

pentru steluţă eu îţi mulţumesc şi sper ca cititorii cărora le este adresată (ca recomandare) să fie mulţumiţi de alegerea ta, dacă nu, să ne treacă cu vederea naivitatea comună :))

ps- până când o fi să fie... toate cele bune!