exerciţiu de vers alb

e mai bine?

între ceea ce scrii în sonete, mă refer la aspectul spiritual, şi ceea ce scrii aici. Pe tine, cânt te enervează cineva, o dai în pornografii? Nu de alta, dar s-a mai întâmplat o dată acest lucru, atunci când Adrian a făcut nişte observaţii. Propun, deci, să tratezi cu mai mare seriozitate sfaturile primite, fiindcă şi doamna Ottilia a avut bune intenţii. Poate că nu renunţarea definitivă la sonet e soluţia, în cazul tău, fiindcă te simt înverşunat\dedicat acestui gen, aşa cum îi simt pe Adrian Munteanu sau Florian Chelu. Însă, experimentarea, cu seriozitate, a versului alb, îţi deschide noi orizonturi de cunoaştere şi exprimare. Şi nu uita, până şi Eminescu scria în vers alb, umblând ulterior la perfecţionarea ritmului şi a rimei.

Ștefan dragule,

”că tu eşti micuţă la trup.

noaptea e o copilă naivă...”

Poemul ar fi fost superb dacă după ”trup” ai fi pus punct (sau nu), continuând cu ”noaptea”, intimitatea fiind clar subînțeleasă după pasajul cu ”limbile...”.

N-am fost niciodată impresionat de vulgaritatea inutilă, ca și aici, în poezia domniei tale.

Dpmdv, apelul la limbajul descriptiv fără o constrângere textuală clară, e un sub-refugiu al disperării țintind cititori pentru care subtilitatea rămâne pe planuri inaccesibile.

rcm

ai amestecat sare, cu zahăr, cu lapte, cu....
erotic,vulgar, romantic, cu...

luna aceea care se vede în lac e de umplutură, dacă doreşti să o duci în peisaj, ar mai trebui adăguat ceva despre cum ea pe afară, poate din pudoare îşi vede de ale sale

morţii tăcerii... cred că trebuie regândită exprimarea

e ceva în textul acesta, dar cred că vulgarul acela doar strică, putând foarte uşor să fie înlocuit cu ceva care să susţină erotismul

îmi place partea asta: noaptea e o copilă naivă
îşi coase rochiţa cu aţă zdravănă de mister
îi înfigem în palme acul strigătului
să ţină sângerarea morţii
şi de cât ne încolăcim braţele pe după noi
în oglindă-i doar unul

spor!

e mai bine?

e prea pe față. Ce era dacă pielea era măsurată de săruturi tiptile? Sau ce era dacă noi ne măsuram pielea așa cum limbile ceasului de pe perete măsoară timpul până la ora exactă? Poemul e aproape de ceea ce trebuie, sfaturile colegilor au fost foarte bune...

nu mă erijez în vreun critic pe aci. Când îmi place ceva spun, știi bine. Altfel, nu intru ca să mă aflu în treabă.
Scrie în vers liber, evită limbajul porno. Limba română e prea frumoasă ca să o subjugăm vulgarului. Sunt/ au fost și poeți care știu/ știau să folosească limbajul astfel încât să nu provoace silă, atenție!
Exersează, eu zic că poți da rezultate mult mai bune. Lasă-te de sonete ori scrie sonete puternice! Nu te mai lua după oricine spune ba una, ba alta, nici după mine nu te lua! Respectă limba română și va fi în favoarea ta. O spun cu tot dragul!
Succes!