Poezie
Marioneta
1 min lectură·
Mediu
azi e ziua mea libera
din sfori ma lasa pe pasi nesiguri
sa umblu taraindu-ma
adulmecand pamantul
peste care
in alte zile
dansam cu pasi hipnotici
azi imi aduc aminte sa vizitez altarul
sa recitesc din texte uitate prin sertare
si liber de durere sa plang a fericire
de as putea s-o fac
ca-n alte zile
o bucata
din foamea mea se leapada
la poarta cersetorii isi rad de mine
eu ma pierd prin sfori de drumuri
si cant si cant...
sarut de despartire iti las peste-o icoana
tu ma gaseste-aici vorbeste-mi linistit
nu-mi cere sa raman nu-mi da pomana
si uita-ma din nou catre asfintit
043.531
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “Marioneta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/poezie/170865/marionetaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SVfoloasele noastre cui sa mai foloseasca?
multumesc de cuvinte
multumesc de cuvinte
0
RDSalut Viorel ! În primul rând m-am bucurat că ești din Blaj și \"mica Romă\" mai are un poet.Apoi am derulat site-ul tău ca să încerc să-mi dau seama care din cele trei persoane din fotografie e..poetul.Am aflat.Perseverează.Citește.Privește.Gândește și scrie !Scrisul nu a ucis niciodată pe nimeni.În schimb a vindecat.E boală și panaceu universal, deopotrivă.Felicitări pentru curățenia din versurile tale.
0
EPRe: razvan ducan - i-a ucis pe toti!
Ma gandesc c-as avea nevoie de ceva \'tego\'(de pe vremuri), mie-mi place, daca ai mai munci putin la \'text\', chiar as zice ...esti poet!
Ma gandesc c-as avea nevoie de ceva \'tego\'(de pe vremuri), mie-mi place, daca ai mai munci putin la \'text\', chiar as zice ...esti poet!
0
nimic altceva nu suntem decat marionete cu sfori la fiecare
incheietura, uneori in ziua libera cadem din sfori,
ne-amintim de cele sfinte si plangem liberi de durere,
o bucata din foamea zilnica se arunca singura cersetorilor,
sarutul se lasa peste icoane ca o despartire, pomana nu
cere decat uitare intr-un asfintit de cantec...
Anana