ritual

Cred că ai vrut esențializare. Nu sună rău, dar parcă se pierde din înțeles. Sau din înțelesul pe care îl percep eu. Așa aș vedea:


mai ai timp --- timpul
treacă prin tine --- își trece prin tine
cuțite albastre

firul de iarbă
te prinde în brațe
amorul din urmă

care-au plecat --- cei care-au plecat
adânc pregătesc
patul de frunze

scrii o scrisoare
citești încă una
dor de cuvânt

calea lactee
rochia-ți ruptă --- pe rochia-ți ruptă
giulgiu primești --- giulgiu se face

muguri de ceară
picură-n noapte
stea căzătoare

Frumoasă această poezie alcătuită din simboluri poate proprii

cerul se lasă
îl simți?
te apasă
prin tine să treacă
cuțite albastre
mai ai timp...

apropierea de cer nu prin ridicarea obișnuită, ci prin coborârea cerului pe om

"cuțitele albastre" bine văzute ca timp diluat din cer

scrisesem textul mai larg...
păreau în plus cuvintele
fără să-mi fi propus esențializarea, pur și simplu am aflat că a murit cineva, un om frumos, scriitor talentat
Silviu AT DACHIN , așa îl știam
am vrut să închid tot textul cât mai aproape de tăcerea unui punct (dacă s-ar fi putut)
textul era scris în forma sa inițială înainte de veste
chestiune de stare

mulțumesc!

E prima reacție când afli asemenea veste. Dumnezeu să-l odihnească!