umblam pe jos și ne țineam de mână

ce făceam cu 25 de bani, un borcan și o sticlă este un basm astăzi, lipsit de sens, e o poveste, dintr-o lume avortată printre nori umpluți cu ciuperci; dintr-un timp în care doar iubirea nu era pe cartelă. erau la modă măștile alea- bot de cal și le serveam făloși cu mâzgăleli personalizate și postere decupate, din nekerman. chiar așa, ce făceam? miroseam a leșie șase zile din șapte, dar în una luam din dulap cheia unui sărut ce mă izbea până în tălpile pe care purtam la vedere șosetele albe, cu fir întors, din bumbac. nu-i nici un secret- adunam bani de-un bilet și un suc, la cinema, pe ultimul rând, prin aripi de vânt atât și era de ajuns să mă fac poet; plesneam cuvinte despre care auzisem prin ziare. aveam un suflet cârpit. pe o parte maidanul mă prindea cu vraja lui în fibre ale unor aventuri ce-aveau să-mi fie hrană dincolo de timp. pe cealaltă parte, dragostea - hoața care mi-a luat toate jucăriile. le-a topit, le-a făcut miez de dor. altul n-a mai fost…