Jurnal
calendarul meu
1 min lectură·
Mediu
îmi amintesc că va veni vremea să știu…
(și-atunci îmi voi aminti)
au trecut 40 de ani de la primul sărut
din care s-au născut
de multe ori
altele…
și nu-i noiembrie mai frumos,
și nu-i an mai intens
decât acel ‘88
cu acea zăpadă din seara lu’ 21.
va fi o vreme când nu-mi voi mai aminti
și nici nu am geniul celui care,
surd fiind, auzea cât să le cânte tuturor.
dacă nu mai scriu, mai exist?
atunci,
pentru zilele alea,
să-mi lăsați semn în calendarul meu,
cu cruce de dor,
despre zilele ce le port cu mine.
voi citi despre ce a fost.
nu voi ma ști, dar îmi voi imagina
și știu sigur
- voi retrăi emoția.
ea nu moare, nu-i așa?
051.744
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stanica Ilie Viorel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Stanica Ilie Viorel. “calendarul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/jurnal/14169191/calendarul-meuComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
despre moarte și mă nedumeresc. Poate cineva, în mod sincer, să creadă că el a fost, la o privire de dincolo, doar ceea ce se îngroapă sub o cruce? Esența lui infinită va putea fi pulverizată vreodată?... Eu personal cred că-i respirăm (indiferent de suntem sau nu conștienți) pe toți cei ce-au călcat în această dimensiune.
0
Vă mulțumesc pentru cuvinte.
Suntem câtă vreme putem conștientiza asta. Cât timp ne mai este dor.
Ardem, ne stingem. Dar să nu uităm.
Și când va fi să uităm să avem un semn care să trezească emoția în noi chiar dacă habar n-om avea de ce. Dar să o retrăim.
(așa îmi imaginez bătrânul tăcut măcinat de uitări)
Suntem câtă vreme putem conștientiza asta. Cât timp ne mai este dor.
Ardem, ne stingem. Dar să nu uităm.
Și când va fi să uităm să avem un semn care să trezească emoția în noi chiar dacă habar n-om avea de ce. Dar să o retrăim.
(așa îmi imaginez bătrânul tăcut măcinat de uitări)
0
și titlul onorific și de punctuație ”cronicar al zăpezilor din Bucureștiul de altădată”. Urmează să îți transmit, în semn de prețuire și baza mea de date, respectiv câteva poteci virgine făcute de mine în zona circului sau visarion, în funcție de motivul șaten sau blond al interesului meu.
0
Mulțumesc pentru apreciere care (am înțeles de curând) face și textul mai vizibil.
Pentru ceea ce urmează (poteci, sfaturi etc.) ne-om păși amintirile, vreodată… bătrânește.
Pentru ceea ce urmează (poteci, sfaturi etc.) ne-om păși amintirile, vreodată… bătrânește.
0

cruce de dor! uite cum noi, ăștia din țara asta pentru care nu se mai face nimic, deși suntem unici, devenim autentici în dor, în scris, în emoție!
frumoasă expunere!