Jurnal
pentru că nu mai am inspirație mi-am făcut o rană
1 min lectură·
Mediu
mama mea în fiecare primăvară reconstruia cuptorul
cu cărămizi și lut
mereu cu mâinile goale
cu aceleași mâini îngrijea animalele bolnave
toți vecinii veneau la ea
uneori și din locuri îndepărtate ale satului
ba cu o găscă ce nu putea să ouă
sau când o vacă nu putea să fete
să verifice la lumânare ouăle puse la clocit
și cu ocazia multor alte suferințe ale domesticelor
căci așa le numea
acele mâini sunt rana mea
0115.480
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silviu viorel păcală
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
silviu viorel păcală. “pentru că nu mai am inspirație mi-am făcut o rană.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-viorel-pacala/jurnal/1817619/pentru-ca-nu-mai-am-inspiratie-mi-am-facut-o-ranaComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CRde o lume pierdută cu tot cu oamenii ei,doar dorul poetului poate zămisli poezia.
cu mâinile acestea ai atins cuvintele.
cezara
cu mâinile acestea ai atins cuvintele.
cezara
0
CSAici parcă mai limpede decât în alte locuri, mărgăritarele poeziei lui Viorel Păcală le vezi bine pitite în haine de oaie. Adâncimile introspecțiilor sale sunt mai vădite și stau la o aruncătură de băț, sau imediat după ușă. Mai precis, exact în coada poeziei. Mâinile mamei ca o rană care vindecă. O rană adevărată.
0
LMgisca_care. E cacofonie. Trebuie eviata.
LIM.
LIM.
0
SPTeodor***-mulțumesc de aplecare;
Cezara***-e ceea ce ne tulbură viața;
Călin***-ceea ce vindecă suferința existențială e în copilăria noastră, am început să caut;
Ioan***am operat o mică reparațiune,
cu stimă!
Cezara***-e ceea ce ne tulbură viața;
Călin***-ceea ce vindecă suferința existențială e în copilăria noastră, am început să caut;
Ioan***am operat o mică reparațiune,
cu stimă!
0
LAmai Pacala mai, ma bucur ca mama ta avea mainile crescute direct din suflet, am auzit io ca dragostea vindeca orice rana!
0
ACSilviu, interesant e de precizat că eu am văzut o bătrână care semăna cu mama ta vindecând poeții de tristețe.
în altă ordine de idei, mi-a plăcut poemul, e stilul tău, telegrafic și plin de substanță
foarte amical
în altă ordine de idei, mi-a plăcut poemul, e stilul tău, telegrafic și plin de substanță
foarte amical
0
IGîmi place titlul, anunța alt poem...
0
SPLeonard***-dragostea face răni sau cel puțin așa mi-se întâmplă mie;
Alberto***-poeții sunt incurabili, mai vorbim despre chestiunea asta peste treizeci de ani;
Ioana***-cum spui tu, m-a luat prin surprindere și pe mine.
deci vă îmbrățișez!
Alberto***-poeții sunt incurabili, mai vorbim despre chestiunea asta peste treizeci de ani;
Ioana***-cum spui tu, m-a luat prin surprindere și pe mine.
deci vă îmbrățișez!
0
MMAceleași mâini ți-au mângâiat creștetul sub care s-au copt, în timp, pâinile bine frământate și gustoase ale minții tale...
Îmi place!
Îmi place!
0
MS... deschizând albumul amintirilor. Privirea și gândul mi s-au oprit asupra mâinilor mamei, vindecătoare... frumos lucrat. Amintirea mamei rămâne o rană vie... mult succes, silvestru
0
aidoma verdelui din firul ierbii
împlinind
plăcut
\"mama mea în fiecare primăvară reconstruia cuptorul
cu cărămizi și lut
mereu cu mâinile goale
cu aceleași mâini îngrijea animalele bolnave
acele mâini sunt rana mea\"
cu sinceritate,
teodor dume,