Silvia Goteanschii
Verificat@silvia-goteanschii
„my soul has fun”
silvillina@yahoo.com minunea va veni mai tarziu - ed. Princeps Edit 2011 dramaturgia lucioaselor funii - ed. Vinea 2014 minunea care va veni - ediție reluată, ed. Vinea 2015 dulcele meu asasin - ed. Vinea 2016 memoria hienei - ed. Știința 2018
apar complicații
e ca o debarcare într-un port fără nume
cu geamantane scorojite de soare
cute absurde
mersul legănat
nu auzi nici când copilul îți plânge
formule din care deduci neputința
cum încerci să privești prin tine
unde ești și de când
Pe textul:
„p x t" de Vali Nițu
Pe textul:
„Să-mi fie zare " de Elia David
vreau să-ți spun nu întotdeauna reușesc să înțeleg ce-ai vrut să spui în poemele tale. și nu pentru că textul acesta sau altele ar fi indescifrabile sau intraductibile, ci, este foarte probabil ca ele facă parte din grupul poeziilor \"rarissime\", puțin răspândite, dar foarte originale. sunt scrise parcă de un arlecchino \"impropriu\", care este măsurat, adesea \"autoironic\", inteligent.
prima strofă la prima citire mi-a părut că susține un romantism expirat, ca mai apoi, să mă răzgândesc, și s-o privesc ca pe o indicație de execuție, și anume un \"andante\", pentru muzica care urmează. pentru că este lentă și curgătoare.
mă mai gândesc că căscatul acela este unul de dimineață și nu de seară. încerc să îmi imaginez și o Sahara multicoloră. și dragostea, din sămânță până la floare.
văzut, plăcut, adjudecat; deși, se pare că am o problemă cu banii poemului:)
Pe textul:
„Prăpastia gurii tale" de Yigru Zeltil
despre idee. cred că ai întrecut măsura vorbindu-ne despre enkidu și orașul uruk într-un astfel de context. chit că ai mizat pe simbol.
mi-a plăcut ce-ai vrut să spui prin ultimele cinci versuri, nu și cum ai spus, în parte, desigur.
doar o părere, silvia
Pe textul:
„enkidu" de Laurențiu Belizan
să știi că dor...și după ce sunt scrise. cum ar fi, sau cum ar veni, eu sunt bună prietenă cu durerea la modul \"extra corpus\". tu ești atât de aproape de poezia mea, încât stau și mă gândesc ce-aș mai putea să-ți spun în afară de obișnuitul mulțumesc. gata, am găsit. la fel de uzual, dar sincer. aștept să revii.
Ecaterina,
simbolurile acestea textuale sunt părți din mine. suntem puternici când suntem împreună, căci durerea e multă. îmi pace ideea de \"o istorie numai a mea\".
baftă multă la teze!
Cristina,
mi-ai scos frumos fructul din coajă.
multumesc pentru acuitatea și receptivitatea cu care ai citit poezia.
la bună citire!
Crăciun Fericit!!!
Pe textul:
„acul doamnei" de Silvia Goteanschii
da, am găsit imaginea vizuală, imaginea mintală, dar subliniez că nu se concretizează în colind. și atunci, focalizarea, evocarea și rezonanța se întâmplă să funcționeze independent de titlu.
Pe textul:
„colind" de silviu dachin
o fi de vină polenizarea?
Pe textul:
„colind" de silviu dachin
Pe textul:
„december castrum sex" de Vasile Munteanu
un moș
cu felinarul
făcându-și drum
spre locul unde
se dă în mintea copiilor - e, poate, cea mai sugestivă imagine lirică a unui moș crăciun venind; un moș crăciun, fără costumație și cât se poate de adevărat. atâta, cât de reală poate fi o poveste în mintea unui copil.
Pe textul:
„un fel de iarnă " de Ottilia Ardeleanu
dar în poem, ce-i drept, ar mai lipsi o rimă.
oricum, eu vă doresc o doamnă Jurcă jună
și-un timp din flori de măr și coji de mandarină.
Pe textul:
„poem meteo" de Liviu Nanu
Și ce poem ieșit-a țepos ca o barbetă
De dragul tău (oh, Doamne!) îmi vine să schimb clima
Din iarnă în călduri, cu tine la brațetă.
Erai la Doamna Jurcă când îți citii poema
Pe raftul doi găsit-am și-o gaură iscoadă
Aveai o mutră dulce, de asta, schimbăm schema:
Exact așa ca rima o să tot dai din coadă.
Și-atunci, mimând uimire, iubitul meu sensibil,
Poemul tău îmi pare aproape incredibil!
:)
Pe textul:
„poem meteo" de Liviu Nanu
poezia ta pentru copii este îngerească și nu exagerez.
aștept să-mi mai crească băiețelul, să-l aud recitând din elia david.
trebuie să ai suflet, unul mare :), ca să scrii așa.
Pe textul:
„Curtea cu un trandafir" de Elia David
versul acesta îmi va fi de învățătură, ca și multe altele ale tale, ela, eu fiind destul de neguroasă pentru a simți norul întunecos și hrana savuroasă de la miezul nopții. o să mi-l așez în minte pe post de stop, să aștepte \"în gardă\" momentele acelea când îmi vine să creez beznă în beznă cu \"mâinile mele\". și câtă dreptate ai atunci când spui că suferința psihică e o barieră peste care, chiar iubirea, de multe ori, nu poate trece. din păcate. un ecou al vieții pe care ai fi vrut s-o trăiești?! spun asta, gândind la iernile în urmă. în spatele metaforelor tale e multă multă viață...adevărată. deosebit.
Pe textul:
„o iarnă în plus, aici totul lasă urme" de Ela Victoria Luca
RecomandatPe textul:
„vis cu clovni " de Silvia Goteanschii
citesc și pur și simplu îmi arde inima.
lumânarea aprinsă celui care demult a murit este semnul unei permanente vegheri asupra lui. lumina de lumânare are intensitatea perfectă pentru deschiderea drumului dincolo.
tatăl meu din vis mi-a dăruit o lalea fragedă,
o duc prin viscol și nimeni n-o vede, - sugerează trăirea poetei în adânc, în carne, în suflet.
la un moment dat lumea visului, lumea reală și paradisul se încrucișează. laleaua albă este dovada comunicării extrasenzoriale.
crucea de bulevard, fulgi usturători, derdeluș... ce să pot să mai spun decât foarte frumos, Irina !
Pe textul:
„Un om de succes" de Irina Nechit
sper să fie un conținut pe măsura denumirii.
cărțile de poezie trebuie să fie întotdeauna un motiv de bucurie.
Pe textul:
„Femeia-Mac, de Elena Albu Istrati" de Elena Albu
Recomandatpentru liant și continuitate aș schimba:
\"ninge privirea ta
căutând în fiecare fulg
dialog\"
îți spun asta, și azi \"scapi\" de mine.
Pe textul:
„monolog" de Vali Nițu
o poezie care oferă percepții opuse: de la spațiul în care nu pătrunde aerul până la același spațiu deja ventilat. ca o închidere spre deschidere. mie îmi place și finalul, pentru simplitatea lui.
Pe textul:
„casual friday" de Anca Zubascu
Pe textul:
„Nici un minut nu e al tău, Ioana" de Mihaela Roxana Boboc
o poezie cu lună plină.
îmi place ideea că dragostea ar fi o rădăcină a vieții - ginseng.
o \"teorie\" infailibilă în spațiu liric.
îmi și imaginez niște cercei din vișine sau cireșe coapte agățate de urechi și ciorile rotindu-se deasupra capului.
foarte reușite fâșiile de vis și bine redată încărcătura simbolică a cheii.
Pe textul:
„Visele doamnei Pachet 14" de Anni- Lorei Mainka
