Poezie
enkidu
1 min lectură·
Mediu
pământul este plat ca o foaie de hârtie
oricât ai scrie nu poți ajunge
la margine
oricât ai trăi sunt prea puține litere pe care să pășești
ba este rotund -
o minge acoperită cu bucăți de oglindă
din era disco
în locul lor plăcuțe de lut viermuind de cuneiforme
în uruk visele foșnesc
cocoșii fac repetiții cu aproape trei mii de ani înainte
ishtar mi-a umplut mesageria cu lamentații și blesteme
enkidu urnește soarele din nisip
aproape că m-am obișnuit cu mirosul lui tare
de țap bătrân tăvălit în vomă de curve
ultima trepanație a eșuat
sufletul lui a devenit inoperabil
a rămas zâmbetul ca o crăpătura în scoarța unui cedru
la noapte va trebui să-i explic iar culoarea albastră
ziua nu înțelege nimic pentru că
în orașul ăsta sofisticat
oamenii și-au pus măști
ca să semene cu noi
024.813
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurențiu Belizan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Belizan. “enkidu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/13965498/enkiduComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LBSilvia, absurdul ar putea fi o realitate ale cărei resorturi nu le-am înțeles. Descrierea ei ține de procedeu, de tehnică, așa cum bine subliniezi. Absurdul poate deveni plauzibil dacă nu ți-e teamă să rămâi măcar o clipă la cheremul lui. Măsura este mereu alta, aparține lumii create, un fel de bulă de săpun născută din respirația autorului.
Îți sunt recunoscător pentru păreri și te asigur că voi fi mai atent la detalii.
0
despre idee. cred că ai întrecut măsura vorbindu-ne despre enkidu și orașul uruk într-un astfel de context. chit că ai mizat pe simbol.
mi-a plăcut ce-ai vrut să spui prin ultimele cinci versuri, nu și cum ai spus, în parte, desigur.
doar o părere, silvia