colind

am învârtit acest haiku pe toate părțile și n-am găsit colindul.
o fi de vină polenizarea?

Rar citești un haiku despre colind. Un fel de autohtonism orientalizat, foarte bine redat aici, printr-un kireji total surprinzător, dar cu atât mai puternic. ”Flori de gheață” cred că poate fi foarte bine privit ca neo-kigo, dacă e să acceptăm și tendința, cum spuneam, autohtonistă.

citind comentariul lui Călin, m-am simțit datoare lui silviu cu o explicație al primului meu semn.
da, am găsit imaginea vizuală, imaginea mintală, dar subliniez că nu se concretizează în colind. și atunci, focalizarea, evocarea și rezonanța se întâmplă să funcționeze independent de titlu.

Având în vedere că se colindă în special noaptea, seara, ai putea scăpa de polenizarea care nu prea merge. E părerea mea, dar nu e pbligatoriu să ții seama de ea.

Maria

am scris \"colindul\" dupa ce am plutit o vreme printre florile de gheata, mai reale, mai youtubice... De fiecare coltisor inghetat as fi putut atarna cu usurinta cel putin o imagine, cel putin un gand, un vis poate... Fiecare gand alipit grijuliu sau ba, a schimbat in \"bine\" florile cu pricina, binele fiind probabil cel interior:) intr-un final, totul s-a interiorizat si la ce bun un camp de flori care mor fara sa... rodeasca. de aici polenizarea. colind pentru mine e mai mult decat versuri de iarna sau seara. e inaltarea lumii sau coborarea cerului, sau poate e seara lumii si frigul omenirii si tot ce poate fi lumina aici e doar colind. cam asta e, am si eu limitele mele...:)

Cat despre a gandi \"oriental\" in limba romana, e ceva normal, atata vreme cat se poate gandi \"normal\" in limba romana...

Maestre, comentariul tau e cu mult mai mult decat comentariu.

Multam tuturor trecatorilor pentru oprire si cuvinte!