Poezie
odihna din palme
1 min lectură·
Mediu
si nu mai stiu de ce tocmai in clipa aceea
usor pleca spre mai departe nedreptatita vara,
prin umeri toamna sapa carari de tamaie cautandu-mi comoara
iar in pridvor busuioc si flori de pai imi descantau neinteles odiseea.
bateau clopotele a frig si frunze dornice de moarte,
ziua rostea un inceput de taina sorbind intunerec,
mai incercam snopii dorintelor cu orice chei sa-mi desferec
prin ceata asta bruma razand si vara tot mai departe,
ma schimbam dintr-un eu intr-un fel de niciodata si tu,
se aplecau zarile spre ceruri in sus,
te cautam inaintea mea printre corabiile pline de apus
ca sa te vad zambitoare presarand in urma cate un da, cate un nu...
asa s-a intamplat scrum peste toate clipa sa fie
cand vara tocmai atipise un pic,
eu ma despleteam de pe ramuri, tu nu spuneai nimic
doar incercai sa ma aduni din toamna, din frunze, din zboruri,
din cine mai stie...
0115.925
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silviu dachin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
silviu dachin. “odihna din palme.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-dachin/poezie/51930/odihna-din-palmeComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
trandafirico,daca din suflet erau plecate,ca sa nu moara in suflete aveau nevoie sa ajunga.
si daca sunt sufletele surori...
si daca sunt sufletele surori...
0
Subscriu.
Frumoasa toamna!
Idealia
Frumoasa toamna!
Idealia
0
DS
...minunat... nici nu mai am cuvinte...
feerica imaginea creata de tine prin ultima parte a strofei a III-a
feerica imaginea creata de tine prin ultima parte a strofei a III-a
0
Superbe versuri de toamna in suflet, de dragoste de toamna si-ntomnare.
Superba poezie pentru care cu toti gasim in suflet o toamna in care sa ne cufundam
Superba poezie pentru care cu toti gasim in suflet o toamna in care sa ne cufundam
0
mercsimesc tuturor. nu am scris-o eu. ati scris-o voi intr-o vreme cand vara atipise un pic...
0
excelent, nu stiu cum de sunt atat de aeriana si scap citirii asemenea poezie, am sa ma revansez cu o steluta si n-o fac degeaba.
0
0
ca de nu erai aeriana nu ceteai veci poesia asta:) pana la capat...
0
inainte ca totul sa se stinga, Cineva era acolo sa te adune \"din toamna...din cine mai stie\"...
in trecere.
in trecere.
0

Și deodată,
\"eu mă despleteam de pe ramuri, tu nu spuneai nimic
doar încercai sa mă aduni din toamnă, din frunze, din zboruri,
din cine mai știe...\"