c. Instrucțiuni: Cum să dezbraci o lume de prostia unui eșec autentic

I. Preludiu
Întâi îi șoptești
un compliment din colțul minții
căci adevărul n-o incită
acolo unde prostia se dă drept speranță
și speranța se rujează cu idealuri pierdute.

Îi spui că are ceva —
o curbură logică în coapse
un mister între genunchi și ideologie
o voluptate când nu mai are frâu să tacă.

Se umezește de tot
când îi torni galant
un pahar de vin spumant
din podgoriile nemărginite ale AI-ului.

II. Flirt
Cu gingășie îți treci degetele prin părul ei
cu șampon uscat
care face spumă
când plouă din ciclul
istoriei repetate.

O vezi cum se lasă
un pic prea ușor
cu idei pe sold
și orgasme simulate în Agora.

Râzi în sine condiționat —
n-ai scopul să te îndrăgostești
sau să-i dedici romane întregi
dar s-o goleşti de sensul ei prefabricat.

III. Apogeu
O tragi aproape
ochii ei plini de Wikipedia și horoscop
tainic strălucind precum e cerul
admirat prin lentilele unui radio-telescop
în esență te privește cum ții felul
ca pe ultimul guru cu mușchi.

Dezbraci întâi cultura pop
apoi iluziile vestimentare
o lași în chiloții ridicolului colectiv
și în sutienul terorei conspiraționale.

Îi săruți gâtul unde se termină cunoașterea
muști din umerii ei plini de reclame
îi mângâi spatele fin tatuat cu caricaturi din media
și îi șoptești:
„Ești ireală,
dar ce păcat că mă exciti.”

IV. Penetrare
Și atunci o pătrunzi —
cu întrebări care dor:
„Pentru cine trăiești?
Pentru ce te-ai născut?
Cine te-a învățat să te temi de eșecul
pe care îl porți ca pe o medalie?”

Se încordează
încercând să mimeze plăcerea sensului.
N-o lași
o ții acolo
într-o postură metafizică —
genunchii pe Democrație
mâinile pe adevăr.

V. Post-coitum
Te întinzi lângă ea
nu e obosită doar meditativă.
A înțeles.
Sau poate nu.
Ea nu învață dintr-un singur orgasm.
Dar în noaptea asta
n-a mai fost naivă
doar vulnerabilă.

I-ai smuls eșecul ca pe un ciorap rupt
și i l-ai fluturat în față:
„Uite, dragă,
acesta e trofeul tău:
ne-autenticitatea.”

VI. Plecarea
O lași pe patul unei realități goale
fără rușine
fără mască
fără like-uri.

Ieși în zori cu cămașa ta de gânduri nebutoanată
și știi că ai făcut dragoste cu istoria
care pe alocuri își așează pe față prea multe straturi de machiaj
Iar lumea —
n-a mai fost aceeași.
Nici tu.