Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@razvan-rachieriuRR

razvan rachieriu

@razvan-rachieriu

roman
O boala invinsa este viata omului

Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Într-adevăr îmi place să îmbin liricul cu accentele filozofice, așa cum sunt tentat să scriu despre stările lăuntrice și despre tarele și viciile oamenilor.
Ți-am primit cu plăcere comentariul ca un dar spiritual oferit în geanta cuvintelor.
Mulțumesc pentru aprecieri, sunt importante pentru mine.

Pe textul:

Ploaie.Noapte.Obsesie.Absurd.Neputință.Ură." de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
LEONARD ANCUȚA
Mulțumesc pentru timpul acordat creației personale și pentru sfaturi.

GEORGE PAȘA
Mi-ai provocat o bucurie rafinată prin steluța acordată.
Sunt recunoscător pentru comentariul pertinent făcut poeziei și apreciez raționamentul critic.Ești un descoperitor al sensurilor poetice.
Cu prețuire, Răzvan.

IOANA MATEI
Așa gândesc eu, că fericirea purificată de lesturile negative nu poate fi atinsă ca stare pură.
Doar ideea de fericire există ca entitate impersonală, ca ideal, spre deosebire de nefericire care se poate întrupa în om.
Mulțumesc pentru comentariul ce sondează profundul și profunzimile.

Pe textul:

Întruparea fericirii și a nefericirii" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Dedublarea creează două ființe în același corp, una evoluând în tăcere, pe care o consideră mod de a ființa, iar alta crescând din arborescența tumultului producând activități febrile și distracții zgomotoase.
Ecoul tăcerii reverberează în pauzele de respirație și în spațiul dintre cuvinte, pe când ecoul tumultului invadează sufletul și se structurează în eufonii, umplând mansarda minții cu sonorități lirice.
Țigara minții o fumează gândurile viciate, învăluind în fum și intoxicând gândurile virtuoase.

Pe textul:

Tăcerea" de Marius Iulian Zinca

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
CLAUDIA
Nu cred că este vorba de natura exterioară în acest poem, poate de o natură interioară, văzută ca o arborescență de trăiri cu rădăcinile – timpul prezent și viitor, cu trunchiul – “noul ce crește din inovații” și cu frunzele – gândiri fremătând la vântul poeziei.

IONUȚ
Interesantă este comparația poemului cu “partiturile muzicale”, poate ai văzut în versuri un cântec armonios sau în construcția tehnică o gamă de note muzicale ; în fond este o afinitate între poezie și muzică, ambele – genuri de artă.

Pe textul:

Viitor atins cu gândirea" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
“Țipătul străzii” disonant, isteric și eterogen urcă în tine ca un val de greață și îți “zgârâie nervii precum cuțitul”.
Astenia și nevroza te determină să scrii “necrologul orei de azi” și testamentul zilei de mâine, iar letargia îți încremenește gândurile aburind pe fereastră “o bucățică de cer”.

Pe textul:

Astenie" de Alexandra Maria Velianu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
ANDREI
E bine că gândurile vin “în șuvoi” și că albia inspirației nu este secată.
Cu prietenească iubire, Răzvan.

MARIA
Ți-ai scuturat câteva gânduri din minte și ele s-au prefăcut în sensuri.
Te mai aștept cu iubire spirituală aici, ca gândurile să germineze cuvinte.

Pe textul:

Îngeri deposedați de aripi" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Ți-a reușit poezia creată pe calapodul versurilor mele.
Mi-a plăcut revolta celor “șapte grații” și disputa lor cu consoanele.
Mulțumesc pentru constanța cu care mă citești și comentezi.

Pe textul:

Revolta literelor din cuvintele “iubire” și “femeie”" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
IOANA
Pentru bărbați iubirea ia înfățișarea femeii, așa explic eu sintagma “femeia- iubire”.
Poeții își șlefuiesc gândurile prin poezii, până ajung gândire rafinată, vulgul posedă o gândire brută.
Te mai aștept cu drag să reflecți cuvintele tale în oglinda poeziei personale.

IONUȚ
Remarc spiritul de observație și minuțiozitatea, la tine orice detaliu este important, ca și cum ai scrie versuri pe un bob de orez.
Cu prietenie, Răzvan.

Pe textul:

Vampa din încăperea sinelui" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Când purgatoriul cu depresii e inundat de nepăsare, acesta atrage coșmarurile, prin care ființa se mișcă împresurată cu halucinații, iar o femie reală sau închipuită te hipnotizează cu frumusețea ei senzuală, însă se volatilizează și rămân din ea formele lipsite de conținut.
Ți-ai lipit toate zâmbetele pe fața schimonosită a crizei existențiale, din care vrei să ieși printr-un catharsis creațional.
Felicitări !

Pe textul:

Picture perfect" de Fanache Emil

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Ar fi bine ca greutatea ce devine vieții „povară’’ s-o transsubstanțiem în ușurătate, prin aducerea veseliei în matricea ființării, ca element stenic și energizant.
Uneori „găsim’’ ceea ce ne-am imaginat, alteori ne „rătăcim’’ optimismul într-o tenebră deprimantă, iar lipsa conștientizării aruncă a fi-ul în haos.

Pe textul:

Telos" de Alexandru Mărchidan

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Prin teofanie, „nimic nu va fi cum a fost’’, smerenia și evlavia ne vor însoți imuabil prin viața căreia poeții îi vor da valențe prin sincretism, căci ei pătrund în „cuvinte’’ ca într-un templu.
„Lumina ne va iubi’’ când întunericul ne va urî.

Pe textul:

Nimic nu va fi cum a fost" de Silviu Somesanu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Detaliul inofensiv’’ deviază înspre derizoriu, nesemnificativ și minuscul, ce se pierd pe drumul sinuos al vieții.
Când ne vedem „așa de departe’’ de noi înșine, înseamnă că ceva din noi a luat-o înainte, iar altceva din noi a rămas în urmă.
Lirismul împânzit de „emoții adevărate’’ și de conexiuni de cuvinte gnomice, o ia înainte, lăsând în urmă corpul.

Pe textul:

cu tine sunt așa departe de mine 2" de Daniela Luminita Teleoaca

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Eternitatea’’ nu poate fi o „vrajbă a vieții’’, fiindcă ființează dincolo de noi, este atributul ființei universului și posedă un superlativ suprem care naște revelații într-o viață care nu poate decât să admire ceea ce nu deține, adică veșnicia.
Omul este „umbră’’ în lumina divinității.

Pe textul:

vrajbă de eternitate" de Ștefan Petrea

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Unii percep societatea ca o „îmbulzeală umană’’, ca o „aglomerație’’ de gesturi, vorbe și comportamente în care fiecare vrea să se impună, alții o percep ca „o lipsă’’ a esențialului și ca o inflație de platitudini și superficialități, iar „eliberarea’’ de societate ne pune față în față conștiența cu sinele superior.

Pe textul:

lasă-mă să fiu în gândul trecătorului de afară! 2" de Daniela Luminita Teleoaca

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
O iubire ce și-a extins limitele până încap în ea plenitudinea, extazul, fervoarea și efervescența, nu se „uită’’ niciodată, este astrul în jurul căruia orbitează toate ipostazele vieții și tot ceea ce se întâmplă în a fi-ul vostru impulsionat de energia intensă a iubirii.

Pe textul:

Versuri despre uitare" de Ioan Grigoraș

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Am „căutat’’ ceva în poezia emaciată și anorexică și n-am găsit nimic, cuvintele sunt goale pe interior în loc să fie pline de sensuri, așa arată o poezie care nu vrea și nu cere nimic, în poemul scurt ca un gest „o lume’’ a superficialității se disipează și se micșorează până încape în gaura acului.

Pe textul:

ce caut?" de Valeriu D.G. Barbu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Când pixul cu care „scriem poeme’’ se oprește, devenim „liberi’’, însă pierdem contactul cu potențialul din imanență și cu sinele din spirit, căci libertatea înghesuită în viața noastră se divide sub acțiunea neputințelor.
„Odată cu maturizarea’’, gândurile ingenue sunt exilate într-un eu pur și conștiența acordată la rațional fabrică gânduri adaptative.

Pe textul:

Ilizibil" de serban georgescu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Gândurile de seamă’’ atrag superioritatea și au dimensiuni grandioase ce sunt apanajul oamenilor aleși.
Iubirea uneori e o „nălucă’’, dispare din caleidoscopul erosului, alteori e plină de „esențe’’ convergând în centrul ființării la care e acordat „destinul’’.

Pe textul:

Chemări" de Iulia Elize

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Eu” „știu’’ că poezia trăiește în tine, că ai acces la frumusețea și estetica ei, tu „știi’’ că „Dumnezeu trebuie clădit’’ veșnicie cu veșnicie în noi, „nu găsit’’ ca un lucru preferat rătăcit, noi „știm’’ că teofania ar induce o revelație ce ar transplanta supremul și absolutul în spiritualitate.

Pe textul:

eu nu știu..." de Macovei Costel

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
„Te-ai tot desprins’’ din tine până nu a rămas decât conștiența manipulând imaginile realității, te-ai „îndepărtat’’ de tine până când ai devenit absență, cu prezența împrăștiată în pretutindeni și ți-ai mărit „golul’’ pentru a încăpea în el toate poeziile proprii.

Pe textul:

mă apropiasem de tine... 3" de Daniela Luminita Teleoaca

0 suflu
Context