Poezie
Versuri despre uitare
1 min lectură·
Mediu
- Vom dezminți cândva că am trăit
Povestea unui vis ce nu se spune
Și vom nega în gând că ne-am iubit
Ca doi nebuni veniți din altă lume.
Te voi uita, și tu mă vei uita,
Cu o dorință stranie voi merge
Pe plaja lunii unde umbra ta
Peste a mea se culcă și o șterge.
Sau poate nu, că timpul ne-o sculpta
În stânca lui, două statui de sare,
De te-oi uita sau de mă vei uita
Vom scrie versuri noi despre uitare.
- Azi mă dezic de vânturi și furtuni,
Nu-mi risipesc pe drumuri sterpe gândul,
În palmele uimirii când m-aduni
Prin suflet trec corăbii explorându-l.
Oricâte mări s-ar așeza-ntre noi,
Răpuși de dor, cu mâinile pe armă,
Vom naviga pe ele amândoi,
Sfidând voit o lege sau o karmă.
De tine de-o să uit voi apleca
Urechea peste inima-mpietrită
S-ascult cum bați acolo, undeva,
Dar urma ta în stânca mea-i cioplită.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
024.364
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Grigoraș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Grigoraș. “Versuri despre uitare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14127201/versuri-despre-uitareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O iubire ce și-a extins limitele până încap în ea plenitudinea, extazul, fervoarea și efervescența, nu se „uită’’ niciodată, este astrul în jurul căruia orbitează toate ipostazele vieții și tot ceea ce se întâmplă în a fi-ul vostru impulsionat de energia intensă a iubirii.
0
Iubirea se trăiește în fiecare clipă, intens, ca și cum ar fi ultima. Mulțumim!
0
