Poezie
Telos
1 min lectură·
Mediu
încercări de a duce la capăt povara.
nu e deloc o joacă de-a viața
când porți firave straie de timp.
dimineața și seara – două trecători.
deseori treci prin ele
deseori rămâi prins.
poate pentru asta
sfinții păzitori ai călătoriilor
sunt cei mai iubiți.
am găsit și am rătăcit
iarăși am găsit și am rătăcit
acel galben ce-mi preface povara în pace
biet îndărătnic ceas de pământ
căutând stângaci peste tot un iarmaroc nevăzut:
de marginea sa cu fruntea mă voi sprijini
și în marginea lumii cu un vârf de picior
să așez povara pe-un taler
și să cer pe ea după atâta-nnoptare în iarnă, ploi și zăduf
să cer un capăt de timp
ori o ușă
pentru bucuria mea.
pentru aceasta sfinții călătoriilor
sunt cei mai iubiți.
023.933
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Mărchidan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Mărchidan. “Telos.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-marchidan/poezie/14127144/telosComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Vei avea parte de aceea pentru care te pregătești. Este o lege simplă, firească. Urmarea unui telos înseamnă așezarea într-un anumit orizont; drumul și capătul său se luminează reciproc. Așadar, drama vieții omenești pot fi sintetizată în căutarea Căii, pentru că NU toate drumurile duc la Roma.
Mulțumesc foarte mult pentru lectură!
Mulțumesc foarte mult pentru lectură!
0

Uneori „găsim’’ ceea ce ne-am imaginat, alteori ne „rătăcim’’ optimismul într-o tenebră deprimantă, iar lipsa conștientizării aruncă a fi-ul în haos.