Ninsoare de îngeri

ninsoare de îngeri se cerne ușor peste palmele mirate trenuri se-ntorc în gări pustii lumina pleacă și vine cât să descoperi pata rotundă de pământ fierbinte la picioarele tale parcă o primăvară albă înflorește pe brațe afund privirile în depărtări pe care le prind zălog în spatele pleoapelor totul devine un aici atât de viu simți nevoia să te odihnești ninsoare de îngeri dezgheață zările și aerul se umple de vise de câmp aș alerga dacă n-aș pluti cu o mână mă țin de munți și cu cealaltă croiesc drumuri prin nori în atâta liniște mă simt întrupat