Plopeanu Petrache

Ioana, poemul tău mi-a adus în memorie orele petrecute alături de \"al meu\" (tata), când mergeam cu căruța să luăm lut pentru trebuințele casei din Muche - așa-i zicea dealului de unde tot satul se aproviziona cu pământ galben de calitate foarte bună - Îmi plăcea, în timp ce tatăl meu arunca cu lopata lutul reavăn în căruță, să mă întind pe patul de lut și să mă las pătruns de răcoare. E simptomatic faptul că, oricine începe o discuție despre lut, gândul ne duce la răcoare, la liniște și la cine mai știe ce...
Cu stimă
PP

Rezultă că întrebarea, oricând va fi pusă, oricând se va cere un răspuns, nu va putea determina decât cel mult o repetare a ceea ce a fost și a ceea ce este o simplă relație între câteva cuvinte: ce e dincolo? Interesant poem creat pe baza unei realități lingvistice care își cere independența dincolo de creator, pentru a ființa într-o lume care nu face altceva, decât să fie aceeași cu ea însăși (nu să se repete)!
Cu stimă
PP

Individualizarea mâinii ca instrument insular al regăsirii și reîntoarcerii la normalul trăirilor!
Cu prietenie
PP

...și zidurile participă, metamorfozându-se în icoană și posibilul se desfășoară ca un voal care acoperă chipuri trecute posibil viitoare...
Cu stimă
PP

Dana,
ai intuit direct șoapta potrivită, dar eu mai adaug: la un gând atât de poetic, cum este cel exprimat de tine, trebuie să ies pe vârfuri pentru a nu strica această clipă de ... orbire!
Cu prietenie deosebită
PP

Vali,
orice cădere acceptată este de fapt o înălțare și orice înălțare este o sclipire a icoanei veșnice din noi, aceea care ne cuprinde în brațele ei aflați în cădere.
Cu prietenie aceeași

Dorin,
mă bântuie și pe mine idei apocaliptice, mă cutreieră și îmi încearcă rezistența la banal și spun, decât el mai bine ea!
și pana mea!
Cu stimă

Dorian,
mă bucură \"intruziunea\" ta puternică în acest pântec, poemul, care naște, înalță și sublimează. Identitatea ta specifică oferă o adâncire a specificității poemului, îl transformă în acel ceva dincolo de care eu pot spune: eu am scris așa ceva? Nu, nu cred, Dorian l-a creat!
Cu multă prietenie

Claudia,
alfa și omega gândirii tale a surprins alfa și omega poemului meu, sigur amândoi și toți cei care suntem sclavii poeziei, avem în noi și suficientă conștiință pentru a ne reflecta ce scriem în ceilalți și suficient sublim în care să ne proiectăm și suficient transcendent la care să ne raportăm. Mulțumesc pentru ceea ce simți!
Cu prietenie

George,
cuvintele tale sunt acelea ale unui gânditor puternic, pe care substanțele de suprafață îl lasă rece, dar care caută în schimb esențele, sub orice formă s-ar găsi ele. Sunt prins de multele mâini pe care încerc să le țin ascunse și sunt îndemnat, odată așezat la masa de scris, să le înțeleg pe toate și le ofer la toate o parte din mine cel care este dincolo de zi! Mă citești foarte bine, din toate unghiurile, mulțumesc!
Cu prietenie

Elia,
mulțumesc mai întâi pentru dezvăluirea făcută, cât despre meditația la anumite sensuri dezvăluite de poemul meu, eu încă nu m-am hotărât să-mi spun: \"da, l-am încheiat\" și să-mi văd de alte treburi! Consider că orice creație, îmbogățită prin cuvintele celor care văd în ea multiple sensuri și semnificații, se transformă în altceva, iar datoria celui care a născut-o este să gândească în continuare la ea! Tu m-ai determinat să fac acest lucru.
Cu stimă desosebită

Radun,
cuvintele tale sunt minunate și m-au bucurat nespus și știu că fiecare din noi își pune din când în când mâinile în șolduri și cere poeziei să-l facă fericit dincolo de această zi.
Cu stimă multă

Teodor,
ca întotdeauna prietenii știu toate simțirile celorlați și găsesc o veșnică plăcere poetică și spirituală în fiecare literă, silabă, vorbă și vers. E o căutare reciprocă și o găsire reciprocă. N-am putut să mă ascund nici de data aceasta și-ți mulțumesc
Cu prietenie deosebită

PP

Moartea altora, ne face conștienți de creațiile lor, de frumusețea existenței lor și atunci ne imaginăm ceea ce vom lăsa noi la rândul nostru celorlalți de după noi. Moartea este un puternic instrument al conștientizării creației!!
Cu stimă
PP

...și opțiunea ta, Teodor este una bine aleasă! Coboară în continuare și scoate la iveală și oferă-ne la fel frumusețile pe care le-ai adunat timp de secole - ar putea spune cineva că este doar copilul timpului său? Fii copilul tuturor secolelor și învață-i pe oameni - așa cum și ei o fac - alfabetul propriu al esențelor sublime!!
Cu prietenie, unul dintre cei care trăiește în două secole, oare cât?
PP

Am văzut oameni iubindu-se cu vorba și transformându-se reciproc în poet și poezie. Intrau unul în altul și ieșeau unul din altul în același timp și nici unul nu spunea cât de dureros este cât de înălțător este și fiecare își dădeau, unul altuia, un fel de importanță primită cadou.
Cu prietenie dureroasă și înălțătoare
PP

Titlul este excelent!!prietene!!iar conținutul freamătă de o prospețime pe care o admir întotdeauna la poemele tale. Îmi place tăietura brusă a versului, așezarea versurilor, sincopa ce le cuprinde și care transmite sentimentul împotrivirii și al potrivirii absolut întâmplătoare a faptelor. Plinătatea metaforelor pune în umbră - dar nu întunecă - ideea și frumusețea imaginilor te împiedică să spui: un alt poem ca și altele multe. Nu, acest poem nu este ca și multele altele ci este singurul sfânt rămas între noi!
Am citit cu plăcere artistică intensă
OP
PP

Citind poemul tău, Maria, m-am pierdut în sonoritățile lui calde și mângâietoare, în frazarea prelungă și am văzut degetul tău care îmi arată oscilația cuvântului între Ghilgameș, Mahabharata, Psalmii lui David și poezia modernă și postmodernă de dragoste și mi-am spus că e nevoie, mare nevoie de poezie și că e nevoie ca poezia să devină drogul zilelor noastre - poate așa vor înțelege oamenii care este esența vieții -!!
Cu multă stimă
PP

Grea poezie prietene! Recunosc multe trimiteri spre zone ale universului tău iconic și poetic, dar nu identific întregul. Sunt unite elemente din mitologia-religia orientală, din filosofia greacă, dar și din arta poetică actuală. Să fie oare instrumentalizarea purificării femeii prin puterea cuvântului poetic? Multe lucruri bune și profunde! Continuăm...
Cu prietenie multă
PP

Așa se petrec lucrurile George cu toate gândurile noastre. Le așezăm undeva să se odihnească, ele se transformă încet, încet în povești și când le reîntâlnim nu mai încap în noi. Cei mai mulți nici nu le mai recunosc, puțini le oferă iluzia începutului.
Cu multă adâncire și prietenie
PP

Ei, ai văzut că se potrivește ceea ce am scris cu ceea ce trebuia?
Cu stimă
PP

VM, am stat mult să mă gândesc inițial și le-am adăugat mai mult ca să întregesc o idee de-a mea. Dar nu întotdeauna este necesară integralitatea și când doi se îndoiesc de ceva, e mai bine să rămână ceea ce amândoi au convenit, independent unul de altul, că este ceea ce trebuie. Mulțumesc VM.
Cu stimă
PP

Mie, care am vrut să scriu un răspuns inteligent:

Epigrama, asta știu,
primăvara-o ceartă,
când am dat să scriu,
am făcut-o fiartă!

Cu stimă
PP

Carmen, suntem pe insule și din când în când ne mai trimitem câte o sticlă cu vreun mesaj, foarte rar ne deplasăm unul către celălalt, iar când ne întâlnim în sfârșit nu o facem decât pentru a ne despărți. Ce reacție ar avea spectatorii urmărind un astfel de film? Probabil, de a doua zi, fiecare ar avea o insulă în suflet!
Cu prietenie
PP

Îmi place:
veteran peste nuferi
solemnități de pus pe fulgerătură
nămete din raniță
Se desprinde o instrumentalizare a trecerii chipului prin multe întâlniri și unele sunt și ale mele.
Cu stimă
PP

Baba mea-i frumoasă foc,
numa\' cald și numa\' soare,
dar n-am înțeles deloc:
cum o-mpart cu alții, oare?

L-a tras pe sfoară și pe alpinist
și s-a urcat pe ea în mare grabă,
acum se plânge pe la internist,
că \"sfoara\" lui a fost atât de slabă!