Paul Bogdan

Maestre, văd că ați încadrat textul la \"filozofice\"...

Două vaci stăteau ca ele însele, în milocul drumului, și tricotau apă minerală. În zbor peste ele, aproape de stelele din cerul de dedesubtul cerurilor trecea o turmă de zimbri.
-bună ziua fetelor!
-ba nu... răspund acestea cufundate în ochiurile de lână.

...credeți că aș putea încadra acest text la surrealism?

Domnule Nicolae Tomescu,

Sincer, aș fi preferat ca Dl. Adrian Botez să își facă un cont pe acest site, și să nu fiu eu nevoit să-i public opiniile. Dar ce am putut face dacă dânsul spune că nu se pricepe să facă un cont?

Domnul Manolescu este un critic de excepție, nimeni nu ar putea nega acest lucru. Când se acuză impostura sa în funcția de președinte al USR, acuzatorii fac referință la opera sa literar-artistică și nu la aceea critică. În fond este USR nu UCR...


Uitați ce informație ne dă wiki despre domnia sa:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Manolescu

\"Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. 27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) este un academician, critic literar, editorialist, profesor universitar, eseist, istoric literar și politician român. Ambasador al României la UNESCO.Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți critici literari contemporani.\"

După cum vedeți, lipsește din opera dânsului tocmai aceea literar-artistică.

Domnule Potra, ce pot a vă spune? Acum câteva zile v-am scris într-un mail că siteul se va schimba, că nivelele nu vor mai fi atât de importante, că textele și comentariile vor fi libere. Atelierul se va desființa. Editorii vor cenzura doar textele și comentariile care depășesc limitele deja trasate în regulament: extremism, calomnie...

Odată ce am spus unui om ceva, mi se pare absurd să repet, mai ales când consider că persoana aceea are ceva în cap.
Desigur, această inițiativă a dumneavoastră este lăudabilă și nu-și va pierde rostul nici după schimbarea mai sus pomenită.

lipsa pauzei între semnele de punctuație și cuvintele care le urmează...

-ă,și nu îți dorești să ieși din casă,pentru nimic în lume...Dar dacă trebuie
-ă, și nu îți dorești să ieși din casă, pentru nimic în lume... Dar dacă trebuie

Reguli de editare din regulament:

-spații după semnele de punctuație
Un vânt de idei, mă-nvăluie-vis

-Titlul nu se scrie cu majuscule

Lipsesc semnele diacritice.

Nu îl puteam acuza pe criticul Nicolae Manolescu de agramatism. Această acțiune a fost semnată în numele său prin delegație avocațială.

Putem acuza grămăticul pentru lipsa sa de cunoștințe în ale ortografiei și pe maestrul său de lipsa cunoștințelor de drept. Avocatul pretinde daune morale pentru o infrațiune încă necomisă:

\"Să obligați pîrîtul să înceteze calomnierea prin presă a Uniunii Scriitorilor din România și a persoanelor din conducerea acesteia,sub sancțiunea unor plăți de daune cominatorii a cîte 1.000 lei/zi,pentru toată perioada de la rămînerea definitivă și irevocabilă a hotărîrii ce se va pronunța și pînă la întreruperea efectivă a calomnierii\"


...tare sunt curios cum va timbra la valoare domnul Nicolae Manolescu dacă Liviu Ioan Stoiciu va declara la prima înfățișare că are de gând să mai trăiască încă 50 de ani și că va scrie despre N.M. până și pe patul morții.

Comentarii deosebit de răutăcioase!
De ce nu căutați motivele care l-au făcut pe jurnalist să fie atât de revoltat încât nu a specificat că bătrânul Mohammadu avea patru ochi și că doar astfel a putut să le satisfacă mental pe cele 86 de soții?

Cred totuși că indignarea reală se găsește pe undeva în concluzie, în \"dispoziție\" și în pauza dintre ședințele de terapie:

\"Când spiritual, medical, psihic, religios este aproape o crimă să ai la dispoziție 86 de femei, dintre care cu una să te întâlnești zilnic, iar cu alta – o dată la trei ani…\" (iar o mică greșeală de calcul... 86:365=4.2441860465116279069767441860465.. deci nu o data la trei ani, ci de 4,2 și ceva de ori pe an)

Totuși, autorul nu a presupus niciodată că bătrânul, la cei 84 de anișori ai săi, ar fi putut practica în familie terapia de grup. Iar dictonul: clientul nostru, stăpânul nostru, s-ar prea putea să-l fi pus pe bătrânel la dispoziția celor 86 de soții.

Iată deci victima reală!

Bine scris!
-Atenție la un mic detaliu: În paragrafele în care autorul \"se povestește\" ar fi bine să renunți la argou, la cuvinte prescurtate fonetic, etc., pentru a crea o delimitare clară între dialog și narațiune. Asta, desigur, dacă nu cumva autorul este parte a mediului și gândirea sa este pe aceeași lungime de undă cu discursul. Mă refer la paragraful care începe după: \"Ouch, asta n-a fost prea\"... văd că după acest paragraf, nu folosești aceeași exprimare narativă.


-La fel: Mă risc, mă risc enorm,... Unde mai pui că în text apar englezisme.

Ai câteva greșeli de editare.

Aștept cu interes un text la fel de bine scris, care nu mizează pe un astfel de subiect.

prolegomene

Două greșeli minuscule:

Când râde dinții (i)i
lucesc dur (i)n întuneric.

Poezia, în sine, are multe definiții. Chiar aș îndrăzni să spun că în ziua de astăzi nu cred că mai poate defini cineva poezia datorită formei sale atât de variate.

-Gândurile tăcute... rugându-se. Gândurile, prin definiție sunt tăcute cu sensul de ascuns. Iar celălalt sens, acela de \"a nu spune nimic\" este anulat. Asta doar dacă nu ați dorit să asociați doi termeni contradictorii;

-Imagine prin cuvinte... ei bine, \"piciorul încărunțit\" este o imagine inestetică, care se află în total dezacord cu starea de liniște pe care vrea să o inducă poezia. Liniștea presupune armonie;

-De asemenea, \"liniștea\" nu poate fi sugerată de sâmbetele cioplite strâmb. Acel \"cioplit strâmb\" imaginează nefirescul, diformitatea.

-Finalul poemului, un non-sens probabil intenționat: a vorbi până la surzenie, nu ajută nici el scopului pe care l-ați urmărit.

Citind cele patru observații veți realiza că cititorul nu își poate însuși starea de liniște pe care dumneavoastră doriți să o sugerați.

Corectură:

EC A-M TIUTSIM

câinii își latră dinții lângă vitrina

Dacă ați vrut să realizați imaginea unor câini care latră la propria lor imagine, poate ar fi fost mai fericită formularea:

câinii își latră dinții în vitrina

...în oglindă.
Așa cum este acum, cititorul, la prima vizionare, își pune întrebarea: cum este posibil ca un câine să-și latre propriii dinți?
Cred că se poate spune și mai bine decât am sugerat eu.

Câinii latră la dinții din vitrina... etc.

1. așa tăcute azi parcă s-ar ruga

Vi se pare o exprimare corectă?

2. cu unghia piciorului meu încărunțit

picior încărunțit...

Poanta este într-adevăr bună. După opinia mea, partea slabă a acestui catren este artificiul prin care autorul își asigură rima, încărcând primele două versuri cu două nume și o poreclă.

Nu vă supărați, acesta este un site de literatură... vă rugăm să scrieți cu diacritice și să nu comentați textele proprii fără a avea un interlocutor.
Considerați acest comentariu ca fiind ceea ce este: un avertisment. La următoarea \"scăpare\" veți fi banat definitiv.
Cu desoebită considerație,

PB

Nu pot să cred că există un specimen uman ca tine care să ajungă până la omega cu raționamentul. În ce dimensiune trăiești? Și-ți mai permiți să ne bulversezi definitiv concluzionând retoric...

Mă înspăimânți!

alfa: Nu știu ce să cred! Eseul de mai sus m-a tulburat peste măsură. Mi-a dat peste cap o întreagă scară de percepte care avea ca fundament raționamenul profund: \"în București poți să te Pitești dar în Pitești nu poți să te București\";

beta: Cu toate acestea, mă încumet să susțin că nu denumirea unei noțiuni crează funcția acelei noțiuni. Adică: grupul alfa ar putea merge în mâini păstrându-și verticalitatea normală, cu capul în nori; Grupul beta ar lua-o la dreapta inducând grupului alfa mișcarea spre stânga; și, urmărind aceeași idee a coordonării pe principiile mișcării între coordonate, membrii din grupul alfa ar fi convinși că merg înainte, lucru observat de grupul beta care ar susține că grupul alfa se deplasează spre înapoi;

gama: țin să contrazic cu fermitate autorul acestui eseu când susține că: O viziune înspăimântătoare, cu nemăsurate consecințe ar fi ca TOATE noțiunile unei comunități să fie PERMANENT inversate între ele (dar de către ce minte nebunească și pentru care scop? ).
Mintea nebunească ar produce o reală catastrofă dacă ar introduce în ecuația de mai sus un grup gama. Sau poate l-a introdus și este grupul care ar realiza experimentul dintre grupul alfa și grupul beta...

delta: un grup delta ar fi deja diabolic!