Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Emilian, Tego, să vă fie bine!
Pe textul:
„Prostituare curată!" de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Sonet cu tine" de Ștefan Petrea
e o lume care nu se mai schimbă la față.
mi se pare trist tot ceea ce se întâmplă planetar, universal.
nu aer, nu înțelegere, nu străduință.
portretul pescărușului e din ce în ce mai dezolant.
mă bucur de lectură!
Pe textul:
„Ca să faci portretul unui pescăruș de la Pescărie" de Ioan-Mircea Popovici
mulțumesc tare mult!
Pe textul:
„Aforism" de Ottilia Ardeleanu
deci, ai un poem bun, dar nu tocmai la nivelul acelora pe care le evidențiez. e posibil să trec cu vederea unele, dar asta fiindcă nu stau numai pe net.
repet, ești o voce, Leo. a câta oară am spus-o? nu mai știu.
cu sau fără perfecțiune, ai un statut de poet român modern!
Pe textul:
„coquita" de Leonard Ancuta
pe urmă, nu știu dacă poemele personale sunt ridicate în rang de niște voci autentice pentru ele însele.
Ioan Es Pop mi-a lăudat și mie la lansare volumul Totul e să mergi până la capăt, ed. Paralela 45, chiar a citit un poem, cu emoție, dar zic, noi ne reprezentăm pe noi înșine, nu stăm în nădejdea unor evenimente care se petrec după proceduri standard...
eu una te percep după ce scrii, nu după ce spun ceilalți, mai mult sau mai puțin avizați.
din punctul meu de vedere, ești o voce.
Pe textul:
„coquita" de Leonard Ancuta
recunoscătoare pentru citire și semn.
Pe textul:
„Aforism" de Ottilia Ardeleanu
Nu cred că e cazul să dramatizezi. Cine ține cont, bine, cine nu, iară bine. Consider că nu e puțin lucru să atenționezi astfel de abateri involuntare (sau nu).
Pe mine mă intrigă faptul că se acordă stele în prostie nemaiținând cont și de farmecul gramatical al acestei limbi destul de dificile... dar foarte generoase!
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
apreciez.
Pe textul:
„AdelAida" de Dana Logigan
dintre este o legătură între ceva și încă ceva.
deci, dintre ceea ce și ceea ce.
mai poetic însă, mi se pare așa:
pe respiraţia celui care am fost
și sunt...
acest final, și sunt, fortifică ideea de a rezista!
Pe textul:
„Singurătatea..." de Teodor Dume
până peste poate
acum simt că aceste cuvinte se potrivesc
și din nou îți mulțumesc!
Pe textul:
„nu m-aș încrede în tăcere" de Ottilia Ardeleanu
George, nu e nevoie să taci. Tu chiar nu trebuie să taci pe aici!
Vă mulțumesc, domnilor!
Pe textul:
„nu m-aș încrede în tăcere" de Ottilia Ardeleanu
Mulțumesc. Onorată!
Pe textul:
„nu m-aș încrede în tăcere" de Ottilia Ardeleanu
și da, de horele din centrul satului, cu tradiții și iubiri fragede...
pentru asta las o stea!
Pe textul:
„hora" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„iscodiri" de Ursu Marian Florentin
(Tego, cu siguranță timpul a șters din memorie acele comentarii. Totdeauna vor fi altele care le vor lua locul!)
Pe textul:
„despre poeți și alte întâmplări" de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ape ape" de Ottilia Ardeleanu
dar eu nu am suferit vreun tragism.
sunt personaje care scriu bine, dar și la ora actuală suferă că vreun x sau vreo y nu empatizează. ei și?
sunt personaje obscure și dinafara agoniei care trepidează de invidie!
nu au decât să se afunde mai vârtos!
vorbim de om? de animalul superior? în câți se vede asta?
îl iubesc pe einstein! știu eu de ce!
Pe textul:
„Părere" de Ottilia Ardeleanu
rogu-te-aș, nu te mai pune în inferioritate. unii asta așteaptă!
Pe textul:
„despre poeți și alte întâmplări" de Ottilia Ardeleanu
