Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
“de cenușă
sunt” – un suflet ce renaște din propriul sine, precum pasărea Phoenix.
“doar un foc într-un pustiu de gheață” – un suflet cu frisoane, mocnind “pe-o apă nemărturisită”, amintindu-și de tatăl pornit să atină cerul.
Un “mea culpa”: “întreaga viață n-am bătut un cui” - atât de uman, toți ne facem mustrări de conștiință dintr-un motiv sau altul, la o răscruce din viață.
Prologul și epilogul contrastează de la “atât de viu încât să pot tăia ghețarii” până la”un gust de piele arsă de cenușă”.
Un text ce abundă în figuri de stil deosebite, ce caracterizează acest unic stil poetic: Vasile Munteanu.
Cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„- 38 de grade și mi-e sete" de Vasile Munteanu
Să spun câteva care mi-au plăcut mult:
\"Unii ar face orice pentru a nu avea nimic de făcut\",
\"\"Omul din greșeli învață\". Deci, cel mai învățat e cel care a greșit toată viața. Sau, dacă nu mai greșești, riști să te prostești?\",
\"Omul sărac se rușinează de rupturile blugilor șic, chiar dacă valorează mii de euro\".
Mă bucur pentru că am trecut pe aici,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Cugito ergo...nomic" de florian abel
„solitudinea. e cancerul ăla benign”, „boli de neînțeles. vești implacabil funebre” etc.
Și totuși, „care e tasta escape”?
Mi-a plăcut interpretarea cancerului îndrăgostit!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Cancer îndrăgostit" de George Asztalos
Poezia aceasta este mignonă și are relevanță și de la sfârșit spre început, situație în care mi se pare mult mai interesantă.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„în gând" de viorel gongu
De îmbunătățitÎncearcă să păstrezi rima (de ex.: slut nu rimează cu urât!). Altfel, se vede sensibilitate aici. Îți urez mult succes.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Iartă-i Doamne..." de Cristian Stancu
De îmbunătățitDeosebite figuri de stil, toate îmbrăcând albul, culoarea păcii, a curățeniei sufletești, a versului.
Foarte frumos!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„colonizând albul" de ștefan ciobanu
Este de bun gust!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„poftă bună" de Liviu-Ioan Muresan
\"nici nu ai deschis gura
și gerul
a înghețat pescărușii
...
în țurțurele ce se uită
pe geamul salonului
în care fără milă
mă mai naști odată\".
Și dacă elimini punctele de suspensie, iese un mic poem (concentrat la deosebit!).
Mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„naștere" de viorel gongu
Ștefan, un poem deosebit aici!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„the night is young" de ștefan ciobanu
\"tot ce vreau acum
e să evit ziua în care
ne vom spune
până aici\" - un șirag de versuri care include toate acele sentimente trăite și nespuse: teama, bătăile de inimă, iluziile.
Și realitatea necruțătoare: fereastra, depărtarea, nesfârșitul.
Toate acestea, într-o armonioasă combinare de figuri de stil.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„tot ce vreau.pânâ aici" de Teodor Dume
Am revenit pentru a spune că versurile tale ilustrează, într-adevăr, emoțiile anilor \'70.
Dar, știi ceva, întotdeauna, deși nu ne propunem, vom regreta anii tinereții, cu farmecul lor, oricât de \"grei\" ar fi fost ei și oricât de mult se vor fi schimbat - în bine - toate cele ce arătau altfel(nu amintesc de schimbările în rău!).
Cu plăcerea recitirii poemului,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„\"Morning has broken\"" de Liviu Ioan Copos
\"fiți triști
bogați și triști
voi copiii zbârciți
ai mileniului trei\".
Frumoase figuri de stil: \"pasul visului\", \"copiii zbârciți asemeni unei portocale\", \"portocal \"mirosind a ploaie mirosind a vânt a Lady Madona și a pământ\", \" femeile recoltă\"...
Mai trec pe aici,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„\"Morning has broken\"" de Liviu Ioan Copos
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„am făcut cunoștință pînă spre înțelegere" de Liviu-Ioan Muresan
Textul evidențiază cum Montague își supraevaluează “puterea” materială, precum și naivitatea cu care această “calitate” este pierdută. Prin folosirea figurilor de stil, autorul dă frâu imaginației. Mi-a plăcut cum sună: “prin sângele Julietei brusc au început să gonească felinele mari. inima ei era urmărită de lei. mulți lei. nenumărați” (în fond,asta și urmărea); “poate că nu și-ar fi revenit atât de repede. dar gestul de a se strânge singur în brațe i se păru nefiresc” (iată-l pe “Rumânu” nostru în postura pe care i-o dă numele - bine ales de către autor).
Un text care curge, te captează, aduce în dialog secvențele subtile ale temei. E clar că elefantu’ este doar un papagal!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Rumânu și Julitoarea" de Vasile Munteanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„protest la money-fest (3)" de George Pașa
Îmi place titlul care, de fapt, înseamnă acel \"c\" de început al fiecărui vers.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„c" de ștefan ciobanu
Finalul vine ca un regret: \"departe de toate ești barde, mai moare o zi în odaie\".
Mai trec pe aici,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Iarnă" de Cornel Galben
Fiecare avem percepțiile noastre, propriul mod de gândire, nu aș avea pretenția să rezoneze toată lumea cu mine. Eu nu vreau să lămuresc pe nimeni de nimic, dacă ți s-a părut cumva ceva nelalocul lui.
Îți mulțumesc pentru trecere și iau cuvintele tale ca pe o discuție constructivă. Doar atât.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„transfigurare" de Liviu-Ioan Muresan
Laurențiu, uite, chiar nu reușesc să pun zeci de commuri pe zi, cum spui (ce faci, mă contorizezi, ăsta e rolul tău pe aci?). Pe de altă parte, e doar părerea ta că eu scriu nonsensuri. Am o rugăminte: hai să facem poezie pe aci, nu bârfe și nu certuri, astea sunt pentru alții, cel puțin pentru mine nu.
Consider că suntem maturi și putem păstra decență.
Nu știu ce încerci cu pișcăturile astea. Eu consider că sunt o persoană normală. Nu acuz pe nimeni de lucruri ciudate, așa că te rog, nu e musai sa
-ți placă ce scriu eu, păstrează deci distanța, dacă altfel nu se poate.
Mulțumesc. O seară plăcută și ție!
Scuze editorilor! Nu am plăcerea pentru astfel de discuții, dar sunt provocată. Mulțumesc pentru înțelegere.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„transfigurare" de Liviu-Ioan Muresan
Din nou, poetul amintește ipostazele trecerii, de data aceasta într-un alt cadru și desigur, punând - ca fiecare dată - pe primul loc acel sentiment unic.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„unghiile morților m(i)au bine crescut" de Vasile Munteanu
