Nisip

frumoasă urmărire de femeie albastră cu tălpi roșii, urme roșii pe un nisip, vai, nisipul mișcător care trage în sine oameni de nisip, cântece, sori... o interesantă poveste învăluită în vrajă, cursivă și plină de imagini sensibile. Plăcut mult!
numai bine,
alex

Parcă nisipul ar fi laitmotiv, culorile albastru și roșu într-o îmbinare perfectă pentru un om de nisip, într-o planetă de nisip, cu sentimente de nisip.
Un science fiction interesant, ușor de parcurs și captivant.

Cu plăcerea lecturii,

Ottilia Ardeleanu

Vă mulțumesc pentru cuvinte și răbdarea citirii. Dacă v-a plăcut textul, nu pot decît să apreciez.
LIM.

Un excelent dozaj al culorii, într-o cromatică mai mult decât plăcută ochiului, poem rătăcitor în care mâinile modelează substanța visului în mijlocul unui univers în care frontierele se dizolvă între real și imaginar dând celui care citește senzația de a pătrunde în clar-obscurul unei lumi a fantasticului și totuși a unui straniu familiar, planeta de nisip are și cititori de nisip... Tema visului, a hazardului, a necunoscutului uneori insondabil din noi, mă duc cu gândul la negustorul de pietre prețioase, la frescele și la mama semnelor din romanul lui Marcel Brion.

< urmăresc urmele pașilor roșii
după munți o umbră albastră
alerg
urmele pașilor se adîncesc
pămîntul devine mișcător și îngroapă în sine
apele de nisip
cîntecele de nisip
șuierul vîntului de nisip >

Am citit cu adevărat acest poem frumos sau am visat?! Nici n-are importață, eu sunt acum un om care a văzut, un om care știe...

Amadriada

mulțumesc pentru popasul făcut aici și pentru frumoasele vorbe.
LIM.