Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
tăcerile din piept
el avea o margine
ea
iată tot ce spune poemul tău (în miniatură).
Foarte frumos, Rara!
Felicitări!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„neliniști defrișate" de cezara răducu
“numai „împreună” înseamnă educație și autoeducație.”,
“nu la ureche. aproape de gură. ca și cum ai săruta-o. pentru că numai astfel tot ce spui ajunge direct în suflet. i-ai putea vorbi în orice limbă a pământului. în somn o soție înțelege orice. te visează în fiecare noapte”,
“mâncarea nu poate fi gătită rece!”,
“ai sărit să o oprești? recunoști că ești vinovat! nu ai sărit? ai vrea tu să îți faci de cap! și se uită la tine în acel mod unic. în care orice ar spune – poate să și înjure – tu crezi că ți-a spus: sunt însărcinată! și orice ai fi făcut sau nu ai fi făcut dacă pleci ești ultimul om. ești cel mai decăzut dintre borfași.” – printre altele, astea sunt doar trăiri, este acel Adevăr, acel „de bună voie și nesilit de nimeni”.
Deosebite sentimente!
Felicitări, Vasile Munteanu!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„adevărul înseamnă că împreună ești tu" de Vasile Munteanu
Să-ți trăiască cele două ființe care \"se hrănesc din același sînge își șoptesc bucuriile și tristețile asemeni arbuștilor altoiți\"!
Cum poate fi mai frumos exprimată iubirea? Numai un poet cu suflet cald poate aduna, într-o succesiune de figuri de stil \"frumos colorate, zemoase\", “bucuriile și tristețile… și pofta vieții veșnice pogorînd în semințe”.
Finalul este plin de înțelepciune și este superb.
Felicitări, Liviu-Ioan Mureșan!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„de ceva timp" de Liviu-Ioan Muresan
Frumoasă asemuire cu o ființă care joacă aproape oricare dintre aceste roluri de “tratament” pe care lobelia le are.
Voi evidenția doar atât:
“dar florile ei arătau întotdeauna nordul. în cele din urmă ploile te-au pătruns. ai răcit grav la plămâni. ai băut în fiecare seară la aceeași oră infuzie cu numele ei. te-ai vindecat. dar continui să bei. cel mai tare te sperie gândul că ai început să uiți.
soțiile se deschid noaptea”
Frumoasă imaginație poetică!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„numele ei este Lobelia" de Vasile Munteanu
Remarc această parte:
„uneori femeile se îngrașă atît de mult …
își fac încăperi în uter în ficat joacă fotbal prin intestine
uneori copiii se scund în inimă
uneori tații dau sînii deoparte și pătrund în inima mamelor
…
picioare de femei rămase
maturității și simțurilor.” care, cred eu, redă esența poemului.
Finalul este deosebit: „atunci se ridică altar.”; pune pe gânduri.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„în mina de sare nu se scrie cu sare" de Liviu-Ioan Muresan
Deosebit!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Locomotivă cu aburi" de Carmen Sorescu
Recomandatspre balconul vecinei de la trei
o femeie cu zâmbetul sarcastic
adesea incisiv\" - iată esența, iată ceea ce vrea să spună poetul: apăsător dar inevitabil!
Titlul este sugestiv.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„nu l-am văzut niciodată pe tata iubind" de Teodor Dume
Nu îmi rămâne decât un gust amar, acum când ar trebui să fie cenaclu, spectacol, limbă română.
Cu apreciere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„\"m-am săturat de eminescu!\"" de Liviu-Ioan Muresan
Imagini “zdrobitoare”, figuri de stil și un final care “dă golul”: “printre oamenii înspăimîntați capul rîde în hohote. omul fără cap își freacă palmele, mulțumit.”!
Cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„se marchează un gol... la sentiment" de Liviu-Ioan Muresan
Mi-a plăcut mult,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Relații cu publicul" de Adriana Lisandru
Este de remarcat un bărbat care apreciază femeia în toate ipostazele ei.
Rupt din ale vieții valuri, textul - idilic poate, romantic poate – curge… într-o normalitate izbitoare ca și imaginea morții, “înlocuitoarea” unei iubiri îmbătrânite.
Între el și ea, survine numai viața!
Aceasta este proezia vieții, a femeii și a celui ce a încetat să mai… de_vină!
Cu plăcera lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„textul acesta înseamnă preludiu. dezbracă-te. am de gând să te beau." de Vasile Munteanu
Poetul inserează imagini-figuri de stil-imagini, culori, oameni, animale, flori, vis-realitate ca o \"amețeală\" puternică provocată și voi remarca expresiile determinante:
“abia dacă ne vom aminti peste ani ce am simțit când am scrijelit primăvara.”,
“lepădăm zăbala prin maci!”,
“cei de la protecția animalelor veniți cu sirenele pornite râdeau și ei … și apă ne dădeau. la oră fixă. și paie. fără libertate timpul căpăta deja un alt înțeles.”,
“și doar când vântul mă culcă la pământ te temi că visul m-ar smulge. că m-ar cuprinde iar dorul pereților verzi.”
Versuri tulburătoare, imagini tulburătoare!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„teoria unei maimuțe estetice despre echitație în cazul unui exemplar nărăvaș" de Vasile Munteanu
apoi,
\"am aflat că toate nopțile sunt înrudite,
ale mele cu ale tale și cu ale lor,
unele sunt triste, goale și seci,
altele sunt erudite,
calde și reci,
dar toate
sunt albe
și pline
de dor\" - asta mi-a plăcut!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Destinele nopților" de ninel vrânceanu
De îmbunătățit“ceilalți își seamănă”, adică niște entități cu gps-uri pe post de inimă, care să nimerească drumul. Îmi pace cum spui: “calități și defecte prestabilite și updatabile. inclusiv falsa libertate de a visa.”, dar remarc cum numai tu poți găsi cuvintele potrivite pentru oameni potriviți în locuri potrivite și situații potrivite.
Ne rămân doar A de tipar și a de mână!: “Amare de tipar și aMic de mână. când ești prea mult timp librar la Vasiliada îți rămân semne pe față. mai ales când ești un suflet de raTat. cu H.” – o imagine inedită!
Cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„în care (lui) vM (i se) arată pe gps (lui/ Mv) motivele ratării (a) lui gÂtÂ" de Vasile Munteanu
Imaginație împletită cu figuri de stil, scoțând în evidență sufletul poetic delicat, etern îndrăgostit.
Lirism exacerbat!
Cu apreciere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„nu ne vom despărți cum am jurat" de Liviu-Ioan Muresan
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„mi-e dor" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățitcare confirmă că viața nu e numai un zâmbet, „că zîmbetele nu încălzesc decît clipe”, restul este “o baltă ce așteaptă pasul în plus.”
Numai că „speranța nu moare” și asta îl face pe om să aspire, mereu, spre raza de lumină, căldură și iubire.
O filozofie de viață în trei strofe. Vers și suflet.
Frumos, cald, sincer.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„îmi amintesc" de Liviu-Ioan Muresan
adică legi foarte bine existența umană de mediul în care se derulează ea.
Frumos!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„un hohot de râs traversează orașul" de Dana Banu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„盆栽 și God" de dan mihuț
Pe textul:
„mi-e dor" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățit