Poezie
servitium
1 min lectură·
Mediu
nici un chirurg nu iubește inima pe care-o deschide
nici un sertar de morgă nu-și revendică strălucirea din dalta unui ebenist –
la ce bune cuvintele
sângele
nu va fi chemat drept martor al apărării
după milenii ruina unui circ își păstrează înțelesul
cui îi mai pasă că nu au nimic în comun vânzătorii de bilete cu vânătorii de lei
eu sunt cuierul de la garderobă
v-am purtat
de-a lungul vieții hainele pălăriile
v-am citit în holul pustiu toate bilețelele de amor ascunse în căptușeli de mătase
ieșiți intrați apoi iar ieșiți iar intrați
sunt obosit ca după un spectacol în reluare
nu mai am putere să vă aplaud
nu mai găsesc motivație pentru a vă zâmbi politicos
în această instituție retrogradă
singura conștiință sinceră aparține femeii de serviciu
un mare mop va spăla în urma tuturor disperaților după o zi de salariu
054.027
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “servitium.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13926896/servitiumComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMmulțumesc, Ottilia, pentru lectură și pentru semnul despre.
0
ICun poem absolut minunat care nu va suparati dar e treapta peste textul lui mihai pacatosul \"sa comunicam pe dinamic\"\"\"
o stare descrisa care nici macar nu e de revolta, nici de victimizare, e un fel de a spune, nu reusesc.
invelit in cuvinte spiritul.
o stare descrisa care nici macar nu e de revolta, nici de victimizare, e un fel de a spune, nu reusesc.
invelit in cuvinte spiritul.
0
ICPoate și inima în formă de cuier, și vînătorii transformați în îmblînziții leilor.
Poetul se situează în umbra luminatoare de realitate, vocea lui e gravă, ca din culisele unui teatru anatomic al conștiinței.
Poetul se situează în umbra luminatoare de realitate, vocea lui e gravă, ca din culisele unui teatru anatomic al conștiinței.
0
VMmulțumesc, Claudia, mulțumesc, Iarina, pentru elctură și pentru semnul despre. omul însuși este o unealtă; prin urmare, există un Deus Faber.
0
Conștiință?...
“un mare mop va spăla în urma tuturor disperaților după o zi de salariu” / un final aproape “degradant”!
Poet subtil care abordează realitatea imediată.
Cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu