Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
finalul sună a liniștire, adică... stai, de ce te agiți, nu vezi că teee iubesc?
(nu-mi sună bine acel \"tu-ți\" de la început :)! ).
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„numai pe tine e e... te iubesc" de Dragoș Vișan
Da, fură primăveri.
La mai multe primăveri (nefurate)!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Ziua trecerii" de Liviu-Ioan Muresan
O poezie, ca o simfonie, și pentru copilul din mine...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Primăvară!" de Vali Slavu
m-a amuzat scenariul tău. ai adus mitologia în prezent, căci prezentul în mitologie nu prea încape.
cred că ar fi interesant de pus în scenă.
și ar merita și o continuare.
cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„către ruinele cetății troia" de Alexandru Gheție
din păcate, experimentul a rămas descoperit.
este ideea consecvenței, aici. și atributul răbdării în a duce un lucru, fie el și numai experimental, la bun sfârșit.
se mai putea, oare, salva ceva?
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Epoca aceea se putea salva cu răbdare" de Liviu-Ioan Muresan
Penultima strofă este plină de gingășie.
Începutul este ferm, finalul - ca o resemnare.
Delicat poem!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Ziceam și eu așa…" de Ștefania Pușcalãu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„octombrină" de Adriana Lisandru
Misterioase aceste obloane de lemn.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„burgundia 38" de Anni- Lorei Mainka
Îmi plac ambele variante. Spiritul creator se naște, se cultivă cu mult efort.
Iat tu reușești aici, să expui \"context\"ul.
Christos a înviat!
Ottilia
Pe textul:
„context" de Ecaterina Ștefan
Un final de poem foarte reușit:
\"Miros leneș de tămâie
Mai stă în aer, încă nu se-ndură
Să zboare-n Cer, lăsând a nopții frâie.
Privim spre Crist, ce poartă stins căldură
Pe chip săpat în coajă de lămâie.\"
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Hristos a inviat!" de Ștefan Petrea
Adriana, poemul tău a fost scris într-um moment propice.
Probabil că niciodată nu ne vom găsi toate acele eu-ri.
Tu ai, însă, unul de har.
Felicitări, din toată inima!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„nu-i spune pe nume" de Adriana Lisandru
Cu maturizarea, copilul mamei realizează iluziile și că nici pe departe să fie un conducător de imperiu și că globul pământesc nu mai stă în mâinile sale fiindcă \"nu mai am degete\".
Mi-a plăcut. Frumos descris sentimentul \"de pe piedestal\".
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„De pe un piedestal suspendat în spațiu" de Liviu-Ioan Muresan
Sărbători cu lumină!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ultima dorință a bunicului" de Teodor Dume
Haios \"gând reptil\"!
\"Au înnebunit și pomii. Să nu-i debranșeze\".
Frumos poemul tău și, mai ale, original.
Paște luminat!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Priorul Paștelui" de Dragoș Vișan
La Mulți Ani, Teodor Dume, \"Om ca o blândețe ascunsă sub cearcănele mamei\"!
Aș vrea să nu existe \"golul din mijloc\".
Poemul reamintește că fără El nu am avea \"un nume o biografie și un destin\".
Paște fericit, Teo!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„4 aprilie, ziua în care am învățat să mint" de Teodor Dume
poetul dă un exemplu de ceea ce se poate întâmpla între cer și pământ: \"sînt un terorist
zic
și mă arunc\"
după care urmează reflecția:
\"sinuciderea printre aștri e fără sens\" - adică, suntem atât de neînsemnați!
nu trebuie să facem chiar orice nebunie pentru ca să fim luați în considerare, pentru a fi în centrul atenției. Mai ales că „sateliții … ascund taina morții”.
O abordare de pe pământ. Dorință către înțelepciune.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„de la pămînt la înțelepciune" de Liviu-Ioan Muresan
Rămân tăcută, spre meditare.
Un poem deosebit!
Paște fericit!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„despre stingere și lumină" de George Pașa
O carte ce închide între muchii, ca într-un cerc, \"piese perfect șlefuite\" cred eu că merită citită cu sufletul.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Pe muchiile cercului" de Djamal Mahmoud
RecomandatBine mânuite ideile, cuvintele. Ung la suflet.
Sărbători fericite!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„În torsătura din timp" de Dragoș Vișan
Strofa a treia se remarcă. Ultima este specială.
Cu plăcerea lecturii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ Scrisoarea a noua" de Stefan Doru Dancus
