Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
mi-a plăcut mult aici:
să ne întindem de-a lungul
asemănării noastre - cum bine se știe, cine se aseamănă se adună, ai un lirism bine dozat și nimic forțat, dar cred că deja am spus-o.
din punctul meu de vedere, un poem reușit. apreciez.
Pe textul:
„cererea" de george avram
Pe textul:
„lipsa" de george avram
primele trei versuri, și nu numai, îmi amintesc de o poezie a Constanței Buzea, tot despre mare.
am atâta metaforă aici cât pentru o vară întreagă.
cu as noapte ăsta nu mă prea împac, deși mă duce cu gândul la o frumoasă poemă semnată Radu Gyr, dar nu pot să nu apreciez un poem bun de tot.
felicitări pentru scrierile tale de mai încoace!
Pe textul:
„pescărușul" de Ioan Postolache-Doljești
bun!
Pe textul:
„despre mâini" de emilian valeriu pal
spectacol? se prea poate.
întotdeauna există un public care să admire sau dimpotrivă. nu, nu te întreabă nimeni prin ce treci!
expresiv poemul tău. mi-a plăcut și melodia. tristul ei. fără discuție!
Pe textul:
„Continuum" de Corina Gina Papouis
Recomandatonorată!
Pe textul:
„moment de luciditate" de Ottilia Ardeleanu
te salut, Marius, mă bucur să te regăsesc!
consider că o astfel de atitudine merită un loc în față!
Pe textul:
„Motivul neîncrederii" de marius nițov
are ceva înălțător, pur, de taină.
însuși cuvântul năframă (mai ai aici și fuior!) este purtător de neam, tradiție, unicat, încât, dă-mi voie să te felicit pentru această năframă de poezie! (nu intru în detaliile fragile ale ei)
Pe textul:
„Năframa timpului n-atinge chiar totul" de George Pașa
pe de altă parte, și alt soi de greșeli cum, de exemplu, aceasta: O briză ușoară, unde adjectivul nu-și mai are rostul atâta vreme cât știm înțelesul substantivului, poate fi cauza unei trimiteri în atelier.
bineînțeles, mai sunt și motive legate de temă, lirism, modalități de transmitere, emoție etc.
deci, textul trebuie revizuit.
succes!
Pe textul:
„Constatare" de Octav Golic
De îmbunătățitca un tigru de circ ce-și ucide dresorul
și publicul crede că face parte din număr.
între cotidian și închipuire ai realizat emoție, ai reușit să ajungi acel frumos învins, dar înțelept: nu știu cine a zis dacă iubești pe cineva trebuie/ să-l lași să plece.
remarc, de altfel, poemul cu care mi-am început ziua.
Pe textul:
„după-amiaza mea de cîine" de emilian valeriu pal
Recomandatte salut de la mare!
Pe textul:
„niciodată moartea nu va putea" de Ottilia Ardeleanu
„Între El, Dumnezeu, și timp”, poetul încearcă să schimbe ceva din traiectoria vieții, să se autodepășească.
tot volumul pare a fi scris sub aura unei relații foarte apropiate cu Dumnezeu.
felicitări, Teo!
Pe textul:
„Temnița de sub rană, o nouă carte semnată Teodor Dume" de Teodor Dume
RecomandatPe textul:
„niciodată moartea nu va putea" de Ottilia Ardeleanu
trecut, citit, plăcut!
Pe textul:
„le premier" de marin badea
odihnească-se în pace!
lumina să-l însoțească pe drumul nemuririi!
Pe textul:
„Poetul Radu Șuiu a plecat" de Ioan-Mircea Popovici
am trecut pe aici, ca prin inima ta, cu acea senzație de împăcare a lumii cu boala, moartea, regretele, un fel de resemnare în fața timpului care curge și a vieții care se scurge.
cu gânduri bune,
Ottilia
Pe textul:
„jurnal de București" de Maria Gheorghe
