Poezie
viața e felul acela de a te numi supraviețuitor
2 min lectură·
Mediu
revii de undeva de unde lumea te-a întors pe dos
bezmetic umbli cu ochii închiși găsești drumul spre casă
fără copaci fără triluri lovindu-te de umerii necunoscuților
fără zâmbet fără chef ascultând propriile bătăi din trup de pe trotuar
schițând grimase de oboseală ori indiferență gesticulând acea dezaprobare
pentru toate câte cad peste oraș peste locuitorii lui începând cu strada
nu te dezminți de aversiunea pentru mirosuri ieșite să-ți taie calea
mai ceva decât pisica neagră fiindcă nici ea nu mai suportă altceva decât acoperișurile
zbenguiala în pajiște după fluturi și bondari
ori printre flori săltând în loc să toarcă firul vieții
te întorci din lumea largă într-un autobuz hodorogit care mai mult clămpăne decât rulează
nimeni nu privește în ochi pe nimeni niciun bărbat nu mai oferă locul vreunei femei
s-au terminat toți mulțumeștii la intrarea în lume
ne ținem de bare ne ținem de coduri fără maniere
coborâm și urcăm aceste mecanisme care ne poartă vremelnic
ticăie timpul în timpane se prefac a nu auzi nimic din ce doare
zebrele sunt pentru oameni preferă să nu facă altceva decât să se miște independent
rotocoalele celor care trag pe nări ne afectează pasiv mă întreb dacă
mai există oameni sănătoși am numărat cum se numără oile când n-ai somn
farmacii un fel de dovezi ale scrântelii generale nu mai concurează
la sănătate nu există podiumuri premii și alte poezii stupide
câteva saluturi se rup în muțenie le estompează maneaua curentă
poșta a întârziat să trimită bezele recomandate
îmi găsesc răvășite complimentele trimise din depărtări
mă frământă întrebarea de ce ne obișnuim cu răul
urc de cum aș avea niște pietroaie picioarele nu mă ascultă
și inhalez la greu mirosul de acru fiecare ușă ascunde ceva foarte vechi
la ușa mea singurătatea nici nu se mai uită pe vizor deschide veselă mă îmbrățișează
cât de mare se poate face dorul plecat din zori și până în clipa când zănateca îți sare de gât
074.784
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 323
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “viața e felul acela de a te numi supraviețuitor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14138455/viata-e-felul-acela-de-a-te-numi-supravietuitorComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OATeo, lumea în care trăim este de-a-ndoaselea și nimic nu pare să se încreadă în ceea ce va fi de acum încolo.
Mulțumesc mult pentru semnul de apreciere.
Mulțumesc, nu în ultimul rând, redacției pentru aducerea mai în față a acestui text.
Cu tot respectul pentru lectorii mei, cei văzuți și cei nevăzuți!
Mulțumesc mult pentru semnul de apreciere.
Mulțumesc, nu în ultimul rând, redacției pentru aducerea mai în față a acestui text.
Cu tot respectul pentru lectorii mei, cei văzuți și cei nevăzuți!
0
ȘPcu ochii am văzut aici,
apoi am închis ochii
să poată vedea duhul
poemul acesta de icoană...
Nu m-ai dezamăgit liric,
acum și niciodată și rămân
același cititor entuziast
al textelor semnate de tine...!
apoi am închis ochii
să poată vedea duhul
poemul acesta de icoană...
Nu m-ai dezamăgit liric,
acum și niciodată și rămân
același cititor entuziast
al textelor semnate de tine...!
0
OArecunoscătoare! ca de fiecare dată, ca pentru fiecare lector. mă bucur când pot aduce un surâs în vremuri gri...
0
MGadevărul vindecă
adevărul doare
adevărul n-are îndoieli
adevărul...
eu zic aici că
poezia ta e
adevăr curat
Maria
adevărul doare
adevărul n-are îndoieli
adevărul...
eu zic aici că
poezia ta e
adevăr curat
Maria
0
IEDistincție acordată
Un discurs liric care oferă, parcă, mai mult prin frumusețea poetică, și multe lecții despre viață și despre trăiri, despre neputință, ceea ce e de apreciat foarte mult, și emoția este acolo.
Se sesizează o poveste de viață aici, ai transpus foarte bine, povestea, Ottlia Ardeleanu!
Las semnul meu luminos ca apreciere, cu mențiunea că și dintr-o poezie se poate învăța VIAȚĂ, cum și dintr-o carte. Aici e concentrată o adevărată baladă a tristeții și a ceea, în schimb, ce trebuie să fie bine.
Cu toată aprecierea am trecut!
Cu mulțumiri pentru fiorul emoționant din poezie,
Iulia
Se sesizează o poveste de viață aici, ai transpus foarte bine, povestea, Ottlia Ardeleanu!
Las semnul meu luminos ca apreciere, cu mențiunea că și dintr-o poezie se poate învăța VIAȚĂ, cum și dintr-o carte. Aici e concentrată o adevărată baladă a tristeții și a ceea, în schimb, ce trebuie să fie bine.
Cu toată aprecierea am trecut!
Cu mulțumiri pentru fiorul emoționant din poezie,
Iulia
0
OAMaria și Iulia, vă mulțumesc nespus pentru cuvinte și aprecieri. Onorată!
0
"mai există oameni sănătoși am numărat cum se numără oile când n-ai somn"
Pornind în căutarea cotidianului în poezie ajungem să definim noțiunea de poezie ca fiind o regândire a poetului și încă una de conștiință atât timp cât ea devine o particularitate la nivelul expresiei și al semnificării.
"nimeni nu privește în ochi pe nimeni niciun bărbat nu mai oferă locul vreunei femei/s-au terminat toți mulțumeștii la intrarea în lume/ne ținem de bare ne ținem de coduri fără maniere"
Semnificația elementelor constitutive ale textului de față este și o configurare a metaforei bine plasată în cadru ceea ce atrage și implică pentru o finalitate plauzibilă,reușită.
și da,
poezie!
Felicitări,Ottilia!